Printr-o hotărâre de Guvern pusă în transparență decizională, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete propune un cadru legal care mută accentul de pe intervenția tardivă pe acțiunea timpurie, acolo unde șansele de a evita boala sau de a-i limita consecințele sunt semnificativ mai mari. Un prim domeniu vizat este prevenirea infecției cu HIV. Astfel, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control HIV/SIDA este introdusă profilaxia pre-expunere (PrEP), destinată persoanelor neinfectate, dar aflate la risc crescut. Este o măsură deja utilizată pe scară largă în statele europene, cu eficiență demonstrată, care permite reducerea substanțială a riscului de infectare.
- Publicitate -
Practic, prin această decizie, România se aliniază practicilor europene și mută intervenția înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Sănătatea mintală reprezintă un alt capitol în care prevenția capătă conținut concret. Hotărârea de Guvern creează cadrul pentru intervenția timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și prin introducerea evaluării psihologice pentru copiii și adolescenții sub 18 ani.
Documentul propus aduce și o restructurare majoră a programelor naționale de sănătate publică, prin înființarea a trei programe cu impact semnificativ asupra populației. De exemplu, programul național de screening pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul colorectal stabilește, pentru prima dată, un cadru coerent de screening populațional.
Ca urmare, depistarea nu mai depinde de inițiative individuale sau de norocul accesului la investigații, ci devine parte a unui program organizat, cu potențial real de creștere a ratei de diagnostic precoce și a supraviețuirii. De asemenea, programul național de screening neonatal vizează identificarea timpurie a unor afecțiuni grave la nou-născuți, înainte de apariția simptomelor ireversibile.
În același timp, Programul național de îngrijiri paliative creează cadrul necesar extinderii serviciilor destinate pacienților cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Accentul este pus pe diversificarea formelor de îngrijire - la domiciliu, în ambulatoriu, prin spitalizare de zi și echipe mobile, astfel încât pacientul și familia să beneficieze de servicii continue, adaptate nevoilor reale, nu limitate la episoadele de spitalizare.
