A fost închis aproape patru ani, a fost cerut, reclamat, așteptat, iar acum, când în sfârșit s-a deschis, pietonii traversează fix… pe lângă el. Puterea obișnuinței la români! Pasajul de pe strada Ștefan cel Mare e dovada clară că așteptările lungi, lipsite de transparență, nasc nepăsare în rândul cetățenilor.
- Publicitate -
După ani în care a stat închis și ignorat, pasajul de pe strada Ștefan cel Mare s-a redeschis, în sfârșit, în luna iulie. Fără nicio informare oficială, fără vreun anunț, pur și simplu într-o zi, s-a deschis.
Și nu, nu vorbim despre o deschidere festivă, cu panglici, cu lumini, cu un pasaj modern așa cum mulți dintre constănțeni sperau. Vorbim despre un spațiu gol, parcă făcut de dragul de a fi făcut, care te face să te întrebi dacă nu cumva era mai bine să rămână închis. Pereții din sticlă care înconjoară pasajul sunt murdari, gunoaiele se strâng rapid înăuntru, băile nu sunt funcționale, iar tot ce în anii trecuți era o mică bucurie, galeria de artă din interior, a dispărut complet. Mai mult decât atât, pasajul nu este o alegere potrivită pentru femeile care își plimbă copiii în cărucioare sau pentru persoanele care se află în scaun cu rotile.

Și-atunci, pentru ce atâția ani de așteptare? Multă vreme, oamenii s-au plâns, pe bună dreptate, că pasajul este închis, că sunt nevoiți să ocolească până la trecerile de pietoni din apropiere, că își pun viața în pericol traversând pe „unde pot”. Iar acum, când în sfârșit este din nou accesibil, mulți dintre cei care abia așteptau să se deschidă nici măcar nu îl folosesc.
„Am așteptat atât și uitați-vă cum arată. Aș fi vrut să fie tot așa, o galerie de artă, să vedem ceva frumos. Puțin dezamăgitor, dar decât deloc, e bun și așa", ne-a spus un senior din Constanța.
Oamenii s-au obișnuit fără el
Neregulamentar nu traversează copiii, culmea, ci vârstnicii care nu pot alerga pentru a se feri de mașini, mamele cu cărucioare, dar și alte persoane grăbite să ajungă pe celălalt trotuar. Șoferii îi claxonează încontinuu, iar mulți dintre ei opresc brusc pentru a evita accidentele.
„Am văzut că s-a deschis, am trecut o dată prin el și cam atât. Recunosc, traversez pe unde pot, nu mai merg până la trecerea de pietoni. E mult mai rapidă varianta aceasta, chiar dacă este periculoasă", ne-a declarat o constănțeancă.
Iată că perioada îndelungată în care pasajul a fost închis a creat un alt fenomen, cel al nepăsării, al ignoranței, al comodității. Așteptarea le-a fost pusă la încercare cetățenilor, iar acum refuză pur și simplu să folosească ceea ce autoritățile locale au reparat și traversează chiar prin fața pasajului, neregulamentar, printre mașinile care circulă încontinuu. Este poate pentru unii, absurd, dar aceasta este realitatea.
Pentru că aici nu mai vorbim doar de un pasaj pietonal. Este despre încrederea pierdută între cetățeni și autoritățile locale. Despre lipsa de transparență față de constănțeni, despre cum se face „treabă” doar ca să fie bifată, nu ca să servească, cu adevărat, orașului și oamenilor lui.
Pasajul este funcțional, dar nu mulți îl folosesc. Oamenii s-au obișnuit fără el, iar acum, pare că nu mai contează. Pietonii vor continua cel mai probabil să traverseze neregulamentar, până se va întâmpla o tragedie. Poliția locală a fost prezentă rareori, inclusiv în ziua în care s-a redeschis pasajul, dar cam atât. Uneori, când lucrurile se fac pe jumătate, și încrederea vine tot pe jumătate.