Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din cartierul Palazu Mare a fost înfiinţat în urmă cu aproape 100 de ani şi de atunci asigură tratamentul tuturor pacienţilor care se confruntă cu afecţiuni pulmonare. Din păcate, din cauza vechimii considerabile a spitalului, clădirile în care medicii îşi desfăşoară activitatea şi sunt internaţi şi investigaţi bolnavii au nevoie de o „resuscitare” de urgenţă.
- Publicitate -
În acest sens, conducerea unităţii sanitare a solicitat autorităţilor locale un alt spaţiu, venind cu argumente pertinente. Cadrele medicale spun că investiţia pleacă de la necesitatea îndeplinirii condiţiilor obligatorii pentru obţinerea acreditării Autorităţii Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) şi a asigurării tuturor funcţionalităţilor impuse de normativele în vigoare. În acest sens, există propunerea construirii unui corp nou de clădire, în cadrul extinderii spitalului, imobilul urmând a avea funcţiunea de pavilion Pneumologie III. Acesta ar avea în componenţă secţii de spitalizare continuă, cu un total de 117 paturi, din care 90 de paturi pentru pneumologie, şapte paturi - ATI, zece paturi - chirurgie toracică. La acestea se adaugă un laborator de analize medicale, un laborator de imagistică cu aparate Roentgen şi computer tomograf, un laborator de explorări funcţionale, un compartiment de bronhologie intervenţională şi o secţie de spitalizare de zi cu zece paturi.
Toate acestea sunt necesare având în vedere faptul că deceniile care s-au scurs de la înfiinţarea spitalului şi-au pus amprenta asupra lui. Potrivit cadrelor medicale, acest lucru constituie un pericol pentru bolnavi, dar şi pentru personal, deoarece pandemia de Covid-19 a evidenţiat vulnerabilităţile infrastructurii sanitare, suprasolicitarea sistemelor de instalaţii electrice şi de fluide medicale învechite. Din păcate, nici structura de spitalizare de zi nu funcţionează conform normelor Ministerului Sănătăţii, existând, de fapt, nu o structură, ci două saloane la parterul unuia dintre corpurile destinate internărilor de zi.
Drept urmare, atât serviciul de spitalizare continuă, cât şi spitalizarea de zi funcţionează în spaţii insuficiente acestor scopuri, amenajările, fluxurile, dotările existente nefiind conforme standardelor actuale. În acelaşi timp, se poate observa organizarea defectuoasă a sectoarelor din cadrul structurii organizatorice spitaliceşti dintre cele mai esenţiale în realizarea actului medical, fiind necesară o reorganizare funcţională în cadrul spitalului.
Cazuri mai puţine, dar foarte grave
„Adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate actuale este aproape imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcţia unei clădiri noi în care să se transfere activitatea curentă a spitalului, având în vedere că cele existente au fost construite în prima parte a secolului XX. Astfel, este imperios necesară realizarea unei clădiri noi unde să poată fi înfiinţat Pavilionul Clinic de Pneumologie III. Acesta ar putea prelua din paturile de pneumologie existente, alături de înfiinţarea unui compartiment de chirurgie toracică şi un compartiment ATI, cu un laborator de imagistică aferent, iar structura de spitalizare de zi să fie transferată şi reorganizată în spaţii adecvate. De asemenea, este necesară şi dotarea cu aparatură modernă şi echipamente moderne, actuale, de performanţă îmbunătăţită. Mai mult decât atât, unele echipamente şi dotări existente sunt insuficiente, iar din această cauză este îngreunată şi activitatea medicală”, a precizat directorul medical al spitalului, dr. Ariadna Petronela Fildan.
De asemenea, la Palazu Mare, atât cabinetele de consultaţie, camerele de tratament, cât şi saloanele şi alte săli anexe trebuie dimensionate conform normelor în vigoare şi diferenţiate după activităţile specifice. Drept urmare, realizarea proiectului este extrem de importantă, acesta fiind singurul spital de monospecialitate de acest gen din judeţul Constanţa, dar şi din zonele arondate. În ceea ce priveşte pacienţii, comparativ cu anii anteriori, numărul celor care li se adresează este, momentan, în scădere. De exemplu, anul acesta, unitatea sanitară a înregistrat un număr de aproximativ 2.200 de pacienţi, ceea ce înseamnă că o parte dintre ei nu s-au mai prezentat la spital, ci în cabinetele de specialitate din municipiu.
Potrivit directorului medical al instituţiei, dr. Ariadna Petronela Fildan, din păcate, cazurile care ajung să fie internate, multe dintre ele, sunt extrem de grave. „Avem cazuri de tuberculoză, ca de război. De 20 de ani de când lucrez, nu am prea văzut astfel de plămâni afectaţi şi pacienţi tineri. Recent, am avut un deces la un pacient de 19 ani, care a murit în timpul tratamentului, pentru că a făcut o sângerare severă, el făcând parte dintr-o familie cu alţi doi membri bolnavi de TBC. A ajuns la spital prea târziu, cu o hemoglobină extrem de scăzută, deci suferinţa era de ani de zile, dar, cu toate acestea, nu s-a prezentat la medic”, a adăugat medicul.