Un miros puternic și greu de suportat a pus stăpânire pe zona Perla din stațiunea Mamaia, unde turiștii și localnicii reclamă că algele adunate pe plajă nu au fost îndepărtate la timp și au început să se descompună sub efectul temperaturilor ridicate.
- Publicitate -
În apropierea țărmului, vegetația marină acumulată formează zone în care procesul de putrefacție este accelerat de căldură, iar mirosul specific algelor aflate în descompunere poate fi simțit de la distanță.
Atât localnicii, cât și turiștii spun că problema le afectează confortul.
Oamenii susțin că, deși înțeleg faptul că apariția algelor este un fenomen natural, intervenția pentru îndepărtarea lor ar trebui să fie mai rapidă, astfel încât plajele să rămână curate și atractive pentru cei care aleg litoralul românesc.
„Am venit la mare pentru câteva zile de relaxare, dar când te apropii de apă, primul lucru pe care îl simți este mirosul de alge putrezite. Este neplăcut, mai ales pentru familiile cu copii care vor să petreacă timp pe plajă. Nu mai putem sta pe plajă", ne-a declarat Corina M., din Satu Mare.
Un alt turist, Cristian G., spune că imaginea oferită de plajă nu este una potrivită pentru o stațiune aflată în plin sezon.
„Înțelegem că marea aduce alge la mal și că nu poate fi controlat acest lucru, dar nu este normal ca ele să rămână acolo până ajung să miroasă atât de tare", a spus bărbatul.
Și localnicii afirmă că astfel de situații apar periodic și că, atunci când temperaturile cresc, algele lăsate pe nisip se degradează rapid. „După câteva zile de căldură, mirosul devine foarte puternic, greu de suportat", a reclamat un localnic.
Intervențiile pentru ridicarea algelor, la solicitarea operatorilor de plajă
Întrebați despre acest fenomen, reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) explică faptul că îndepărtarea algelor se face în anumite condiții, pentru ca intervențiile să nu pună în pericol turiștii aflați pe plajă.
Purtătorul de cuvânt al ABADL, Marieta Iorga, ne-a declarat că intervențiile se fac exclusiv pe timpul nopții, din motive de siguranță pentru populație, folosind utilaje capabile să ridice cantități mari de alge de pe linia țărmului într-un interval scurt de timp. Cu toate acestea, curenții marini pot readuce alge în aceeași zonă la câteva ore după curățare, iar echipele reiau intervenția de la capăt, noapte de noapte, pe toată lungimea litoralului, de la Năvodari la Vama Veche.
„Prezența algelor la țărm este influențată de curenții marini și de condițiile meteorologice de la Marea Neagră. Algele se dezvoltă pe fundul mării, la adâncimi mici, mai ales pe timp de căldură, când au parte de multă lumină și temperaturi ridicate. Curenții marini le smulg din larg și le aduc la mal. Acestea pot fi adunate doar după ce ajung pe uscat, la linia țărmului", a explicat Marieta Iorga.
Aceasta a mai menționat că intervențiile pentru ridicarea algelor se realizează la solicitarea operatorilor de plajă, a turiștilor sau a localnicilor.
La rândul său, biologul marin Răzvan Popescu Mirceni ne-a declarat că fenomenul trebuie privit și din perspectiva evoluției ecosistemului Mării Negre, unde astfel de acumulări pot apărea în anumite condiții naturale.
„Până în momentul în care toate noile structuri construite pentru protecția plajelor se vor stabiliza din punct de vedere biologic ca recife artificiale, în anumite condiții, aceste fenomene pot să mai apară, fiind un proces natural", a declarat specialistul.
Sănătatea populației nu este în pericol
Potrivit acestuia, în afară de aspectul neplăcut și mirosul greu, algele aflate în descompunere nu reprezintă un pericol major pentru sănătatea oamenilor.
„În afară de estetică și impact olfactiv nu există un pericol deosebit pentru sănătatea umană. Marea Neagră, deși a evoluat pozitiv în ultimii 15 ani, mai are de recuperat destui ani până când se va echilibra complet după dezastrul din anii '70, '80 și '90", a mai spus Răzvan Popescu Mirceni.
Specialistul a explicat că anumite fenomene pot fi amplificate, însă, de surplusul de elemente nutritive ajunse în ecosistemul marin, inclusiv ca urmare a unor incidente produse în zona de nord a Mării Negre.
„În momentul de față, mai sunt și efecte ale surplusului de elemente nutritive cauzate de diversele incidente produse de războiul din nordul Mării Negre. Aportul de nutrienți inclusiv cel de acum câțiva ani când a fost distrus barajul Khahovka poate să potențeze ușor această categorie de fenomene. Altfel, în afară de miros și aspect neplăcut, nu este nimic care să pună o problemă serioasă de sănătate publică. După cum știm astfel de episoade au mai fost în anii trecuți și nu a rezultat o creștere a cazurilor de îmbolnăvire înregistrate în serviciile de urgență medicală", a precizat biologul.
