Modelul care a pozat pentru "Mona Lisa" a fost un bărbat, posibil amant al lui Leonardo da Vinci

Cercetătorii italieni specializați în descifrarea misterelor din lumea artelor au anunțat, miercuri, că modelul care a pozat pentru tabloul "Mona Lisa", al lui Leonardo Da Vinci, nu a fost o femeie, ci un bărbat tânăr, potrivit Mediafax.ro.

Silvano Vincenti, președintele Comitetului național pentru valorificarea bunurilor istorice, a declarat, în fața reprezentanților presei străine, la Roma, că un tânăr asistent al maestrului renascentist, cunoscut sub numele de "Salai", a fost modelul care a pozat pentru celebrul portret "Mona Lisa".

Salai, al cărui nume adevărat era Gian Giacomo Caprotti, a intrat în slujba maestrului italian pe când avea 16 ani și a rămas alături de acesta timp de 25 de ani, fiind muza și modelul mai multor tablouri realizate de Leonardo da Vinci. Potrivit declarațiilor lui Silvano Vincenti, cei doi bărbați întrețineau o relație "ambiguă" și au fost probabil amanți.

Silvano Vincenti a prezentat în fața presei asemănările frapante dintre trăsăturile protagoniștilor din tablourile "Ioan Botezătorul" și "Îngerul" și forma nasului și a buzelor din "Mona Lisa". În opinia cercetătorului italian, marele artist renascentist a lăsat în urma lui câteva indicii, pictând în ochii Giocondei litera "L" - pentru Leonardo - și litera "S" - pentru Salai.

Cercetătorul italian, autorul unei cărți pe această temă, a declarat că echipa de specialiști pe care a coordonat-o și-a realizat studiul analizând reproducerile numerice de înaltă definiție ale tablourilor.

Însă teoria lansată de Silvano Vincenti este puternic contestată de experții Muzeului Luvru din Paris, proprietarul tabloului "Mona Lisa".

Ei au afirmat că "tabloul a fost supus tuturor analizelor de laborator posibile și imposibile între anii 2004 și 2009. Nicio inscripție (literă sau cifră) nu a fost detectată cu ocazia acestor teste".

"Îmbătrânirea acestei picturi pe lemn a cauzat apariția unui număr mari de crăpături în materialul pe care a fost realizat, care se află acum la originea unor interpretări numeroase", se afirmă în comunicatul emis de Muzeul Luvru.