Strategia energetică a României: mergem pe nuclear

În draftul Strategiei Energetice 2011-2035 publicat pe site-ul Ministerului Economiei se precizează că în următorii 20 de ani, în condițiile evoluției posibile a combustibililor fosili și a certificatelor de CO2, soluția este intrarea în funcțiune a 4600 MW, adică mai mult decât 6 reactoare de la Cernavodă.

Potrivit documentului, în perioada 2016-2020 ar trebui să intre în funcțiune încă două unități noi la Cernavodă, cu o capacitate de 1.440 MW, iar în intervalul 2020-2025 ar mai fi necesară construcția, în două etape a unei noi centrale care să asigure până la 3200 MW.

"Pentru realizarea capacităților de valorificare a surselor regenerabile de energie, circa 5.500 de MW în perioada 2011-2035, se estimează un necesar de investiții de circa 9 miliarde de euro, din care circa 7 miliarde de euro până în 2020", se arată materialul publicat pe site-ul Ministerului Economiei.

În intervalul 2011-2035 ar urma să fie montate centrale eoliene de circa 4.400 de MW, centrale solare de 490 de MW și centrale pe biomasă de 585 MW.

Datorită lipsei investițiilor în înfrastructura energetică în ultimii 20 de ani, factura ce trebuie plătită pentru investiții în centrale noi se ridică la 40 miliarde euro.

Documentul relevă că rezervele de petrol mai ajung 14 ani, cele de gaze naturale 15 ani, cele de lignit 47 de ani iar cele de huilă 229 de ani.

Dintre cele trei surse de energie primară, lignitul este singurul care poate contribui la asigurarea necesarului de consum pentru următorii 20-40 de ani.

"Din punct de vedere economic și energetic pentru producția de energie electrică, huila indigenă fără subvenții devină o sursă marginală", se arată în același document.

Cezar Petrovici