Adâncirea porturilor Constanța, Midia și Mangalia - o afacere de 60 milioane euro

Flotele lumii se întrec în a construi "mamuți". Premiul acestei competiții este profitul. Cu cât navele sunt mai mari, cu atât mai mult scad costurile de transport
pe tona de marfă și crește eficiența economică.

Porturi pentru Guliveri
Tendința spre gigantism a shipping-ului mondial pune în mișcare multe alte resorturi. În prima linie a schimbării sunt porturile. Pentru a primi Guliverii mărilor și oceanelor, ele au nevoie de șenale de navigație și dane de acostare mai adânci, de terminale echipate cu instalații de mare capacitate, care asigură rate înalte de operare.
Noul curent se face simțit din plin în zona Mării Negre. Porturile se întrec în investiții. Dotările cresc de la o lună la alta, iar acvatoriile câștigă în adâncime. Doar limitele impuse navelor de peste 300 metri lungime, la tranzitarea strâmtorilor Bosfor și Dardanele, le mai temperează avântul.

Un munte de mâl și piatră
Problema porturilor maritime românești nu o reprezintă doar depunerile de mâl și de nisip, cât mai ales aducerea adâncimilor la cotele de proiect. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a determinat volumul de lucrări la 3 milioane de metri cubi, în urma operațiunii de măsurare a adâncimile din toate porturile, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", directorul general adjunct Gheorghe Iorov. Din această cantitate, derocările reprezintă 600.000 metri cubi. Prin executarea operațiunilor, unele dane ar câștiga doar 10 - 15 cm în adâncime, dar altele, până la 1,5 m.
Îndepărtarea depunerilor face parte din categoria lucrărilor de întreținere și se suportă pe costurile de producție, de către administrația portuară. În schimb, aducerea la cotele de proiect, prin săpături în stâncile de pe fundul acvatoriului portuar trebuie finanțată prin bugetul de investiții, de către proprietarul domeniului public portuar: Ministerul Transporturilor.

Mirosul banilor
Inițiații susțin că, pe piața internațională, prețul lucrărilor de derocare crește până la 100 euro pe metru cub, iar al celor de dragare variază între 5 și 8 euro pe metru cub, în funcție de natura materialului depus. Dar pe timpul când la conducerea CNAPMC era Gheorghe Moldoveanu, în portul Constanța s-au executat derocări la prețul de numai 40 euro pe metru cub, iar dragajul cu 4 - 8 euro pe metru cub. Trăgând linie, adâncirea porturilor Constanța, Midia și Mangalia până la cotele de proiect este o afacere de 30 până la 67 milioane euro.
Cine va executa lucrările? Regulile Uniunii Europene impun ca executantul să fie stabilit prin licitație internațională. Străinii au mirosit, deja, că este vorba de mulți bani în joc și au început să dea târcoale administrației portuare. Olandezii și finlandezii au început să se intereseze cum stau lucrurile. De altfel, firma "Van Oord Dredging and Marine Contractors BV", din Olanda, a făcut o demonstrație în portul Constanța, cu draga maritimă absorbant - refulantă "Ham 316", demonstrație ce a stârnit încântarea directorului general al CNAPMC, Constantin Matei.

Problema nu este organizarea licitației și găsirea operatorilor specializați în lucrări de dragaj, ci finanțarea. Ministerul Transporturilor ar trebui să prevadă, în bugetul pe 2008, suma necesară investiției. Cu cât mai repede se vor executa lucrările, cu atât mai bine pentru România. Portul Constanța are un avans considerabil față de celelalte porturi de la Marea Neagră, pe care trebuie să-l păstreze. Rusia, Ucraina și Bulgaria au anunțat mari programe de investiții pentru a reduce handicapul.