BNR a deschis borcanul cu dulceață pentru capitalurile străine
272
Pentru luna martie 2009, Banca Națională a României a anunțat un nivel al ratei dobânzii de referință de 10,14% pe an. Pe 5 februarie, dobânda fusese de 10%.
Vindeți scump banii!
Potrivit noului mod de calcul aplicat cu începere din luna trecută, dobânda de referință este media aritmetică ponderată a ratelor dobânzilor la depozitele atrase și la creditele acordate de BNR.
În perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009, banca centrală a trecut gradual din poziția de debitor în cea de creditor al sistemului bancar. Altfel spus, în acest moment, sumele acordate de BNR sub formă de împrumut băncilor comerciale sunt mai mari decât volumul creditelor luate de ea de la acestea. Ca orice comerciant, BNR cumpără ieftin și vinde scump, ceea ce înseamnă că dobânda aplicată de ea la creditare este mai mare de 10,14%.
BNR nu este doar un creditor al sistemului bancar. Ea îi induce și standardele. În plină criză economică, banca centrală promovează o politică a dobânzilor înalte, care se propagă în întregul sistem financiar – bancar. Mesajul său este: banul trebuie vândut scump!
O altă lume
Lumea financiară internațională are o cu totul altă evoluție față de România. În urmă cu două zile, Banca Central Europeană a redus dobânda de politică monetară de la 2% la 1,5%. Este cel mai scăzut nivel de la momentul adoptării monedei euro în ianuarie 1999.
Măsura BCE a fost precedată de reducerea operată de către banca centrală din Marea Britanie, de la 1% la 0,5%. Dobânda de referință din regatul britanic a înregistrat o scădere continuă de la declanșarea crizei. În august 2008, ea era de 5%. În SUA și Japo-nia, dobânzile de politică monetară au ajuns, în prezent, la zero.
Deciziile respectivelor bănci centrale urmăresc încurajarea sistemului financiar să reia creditarea companiilor la un nivel accesibil al dobânzilor.
La noi, ca la nimeni
Dimpotrivă, politica BNR descurajează agenții economici să se împrumute. Care producător își poate permite să ia banii cu o dobândă de 20 – 25% sau chiar mai mult, când rata rentabilității în industrie nu depășește 7%?
Politica dobânzilor înalte nu ajută, ci împiedică economia românească să se relanseze. Mai mult, stimulează indisciplina fiscală. Decât să se împrumute la bănci și să plătească dobânzi înrobitoare, companiile preferă "să se împrumute" la Fisc, adică să amâne plata taxelor și impozitelor, deoarece dobânzile de penalizare sunt mai mici decât cele bancare. Moda creditului fiscal, atât de răspândită în anii ´90, revine în forță.
Paradisul românesc
Se pune întrebarea: ce urmărește, de fapt, BNR prin menținerea dobânzilor la un preț ridicat? Acțiunile sale lasă să se înțeleagă că scopul băncii centrale este acela de a reține și a atrage cât mai multe capitaluri străine. Pentru a-și atinge ținta, BNR aplică principiul vaselor comunicante la piața bancară. Ea știe că, întotdeauna, capitalurile migrează dinspre zonele care asigură câștiguri reduse spre cele care oferă profit ridicat. Dacă în țările dezvoltate dobânzile bancare la depozite scad până la zero, România ridică dobânzile la cote cu două cifre. Sistemul bancar românesc a devenit un adevărat Paradis al profitabilității pentru capitalurile străine. Cele care urmau să fie retrase de băncile mamă din străinătate și de investitorii de aiurea au rămas pe loc. Altele vin ca muștele la borcanul cu dulceață.
BNR este mai interesată de macro-stabilitate, decât de creșterea economică. Ea pare să spună: "Scopul meu este să atrag cât mai mulți bani în țară și să-i fac să nu mai plece. Vă privește dacă puteți să-i accesați sau nu." Pe termen scurt, o asemenea politică nu ajută agenții economici.
Pe termen mediu, lucrurile ar putea să stea altfel. Creșterea intrărilor de valută asigură stabilitatea monedei naționale și chiar aprecierea ei. Pe de altă parte, generează sporul masei monetare. Când aceasta va depăși o anumită limită, va determina o tendință naturală de ieftinire a împrumuturilor. Banii vor începe să băltească pe piața creditelor, astfel că băncile vor fi nevoite să reducă dobânzile. Întrebarea este: cât de repede se va produce acest lucru și câte companii vor supraviețui până atunci?
Vindeți scump banii!
Potrivit noului mod de calcul aplicat cu începere din luna trecută, dobânda de referință este media aritmetică ponderată a ratelor dobânzilor la depozitele atrase și la creditele acordate de BNR.
În perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009, banca centrală a trecut gradual din poziția de debitor în cea de creditor al sistemului bancar. Altfel spus, în acest moment, sumele acordate de BNR sub formă de împrumut băncilor comerciale sunt mai mari decât volumul creditelor luate de ea de la acestea. Ca orice comerciant, BNR cumpără ieftin și vinde scump, ceea ce înseamnă că dobânda aplicată de ea la creditare este mai mare de 10,14%.
BNR nu este doar un creditor al sistemului bancar. Ea îi induce și standardele. În plină criză economică, banca centrală promovează o politică a dobânzilor înalte, care se propagă în întregul sistem financiar – bancar. Mesajul său este: banul trebuie vândut scump!
O altă lume
Lumea financiară internațională are o cu totul altă evoluție față de România. În urmă cu două zile, Banca Central Europeană a redus dobânda de politică monetară de la 2% la 1,5%. Este cel mai scăzut nivel de la momentul adoptării monedei euro în ianuarie 1999.
Măsura BCE a fost precedată de reducerea operată de către banca centrală din Marea Britanie, de la 1% la 0,5%. Dobânda de referință din regatul britanic a înregistrat o scădere continuă de la declanșarea crizei. În august 2008, ea era de 5%. În SUA și Japo-nia, dobânzile de politică monetară au ajuns, în prezent, la zero.
Deciziile respectivelor bănci centrale urmăresc încurajarea sistemului financiar să reia creditarea companiilor la un nivel accesibil al dobânzilor.
La noi, ca la nimeni
Dimpotrivă, politica BNR descurajează agenții economici să se împrumute. Care producător își poate permite să ia banii cu o dobândă de 20 – 25% sau chiar mai mult, când rata rentabilității în industrie nu depășește 7%?
Politica dobânzilor înalte nu ajută, ci împiedică economia românească să se relanseze. Mai mult, stimulează indisciplina fiscală. Decât să se împrumute la bănci și să plătească dobânzi înrobitoare, companiile preferă "să se împrumute" la Fisc, adică să amâne plata taxelor și impozitelor, deoarece dobânzile de penalizare sunt mai mici decât cele bancare. Moda creditului fiscal, atât de răspândită în anii ´90, revine în forță.
Paradisul românesc
Se pune întrebarea: ce urmărește, de fapt, BNR prin menținerea dobânzilor la un preț ridicat? Acțiunile sale lasă să se înțeleagă că scopul băncii centrale este acela de a reține și a atrage cât mai multe capitaluri străine. Pentru a-și atinge ținta, BNR aplică principiul vaselor comunicante la piața bancară. Ea știe că, întotdeauna, capitalurile migrează dinspre zonele care asigură câștiguri reduse spre cele care oferă profit ridicat. Dacă în țările dezvoltate dobânzile bancare la depozite scad până la zero, România ridică dobânzile la cote cu două cifre. Sistemul bancar românesc a devenit un adevărat Paradis al profitabilității pentru capitalurile străine. Cele care urmau să fie retrase de băncile mamă din străinătate și de investitorii de aiurea au rămas pe loc. Altele vin ca muștele la borcanul cu dulceață.
BNR este mai interesată de macro-stabilitate, decât de creșterea economică. Ea pare să spună: "Scopul meu este să atrag cât mai mulți bani în țară și să-i fac să nu mai plece. Vă privește dacă puteți să-i accesați sau nu." Pe termen scurt, o asemenea politică nu ajută agenții economici.
Pe termen mediu, lucrurile ar putea să stea altfel. Creșterea intrărilor de valută asigură stabilitatea monedei naționale și chiar aprecierea ei. Pe de altă parte, generează sporul masei monetare. Când aceasta va depăși o anumită limită, va determina o tendință naturală de ieftinire a împrumuturilor. Banii vor începe să băltească pe piața creditelor, astfel că băncile vor fi nevoite să reducă dobânzile. Întrebarea este: cât de repede se va produce acest lucru și câte companii vor supraviețui până atunci?
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!