Bolile calculatorului

Magia computerului ne-a cuprins pe toți. Folosit în exces, calculatorul ne poate pune grave probleme de sănătate. Cele mai "dureroase" manifestări apar la nivelul oaselor, tendoanelor și mușchilor.
Principalele tulburări musculare și osteo - articulare sunt cauzate de poziția incorectă de la locul de muncă și a duratei menținerii acestei poziții.

Din cauza poziției aplicate în fața monitorului poate fi afectată coloana vertebrală. Cu timpul pot apărea devieri ale coloanei vertebrale, în special devierile în plan axial, cifoze sau afecțiuni vertebrale, dar și devieri în plan frontal, scolioze, la început reversibile, dar care pot deveni ireversibile. Durerea cervicală sau lombară poate însoți aceste deviații ale coloanei. Hernia de disc cervicală poate apărea ca urmare a poziției vicioase și efortului susținut de a menține extremitatea cefalică în fața calculatorului. Osteoporoza apare în cazuri extreme, favorizată fiind de aceste activități sedentare prelungite.
Poziția rigidă a brațelor pe lângă corp, în timpul tastării duce la compresiunea vaselor și a nervilor din zona cervicală, brahială și pectorală, cu durere locală, generând ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut sub numele de CDT (Cumulative Trauma Disorder).
O formă a CDT este sindromul de tunel carpian, consecință a comprimării nervului median la nivelul tunelului carpian de către tendoanele încordate ale flexorilor mâinii.
Cauzele principale ale sindromului de tunel carpian sunt reprezentate de poziția prea înaltă a tastaturii, lovirea cu prea multă putere a tastelor și de activitatea de durată, fără pauze.
Sindromul de tunel carpian a fost recunoscut recent în Olanda drept boală profesională, rezultat al folosirii intensive a tastaturii. Tendința sau tenosinovita extensorului degetului mare și epicondilita (inflamații ale tendoanelor) pot întregi acest tablou simptomatic.
Sindromul tunelului cubital este destul de frecvent, uneori fiind o primă exprimare dureroasă a acestui complex simptomatic cauzat de statul mult în fața calculatorului. Se manifestă prin durere și amorțeală în porțiunea mâinii aflată în prelungirea degetului mic și apare ca urmare a compresiunii nervului cubital de către osul pisiform al carpului pe planul mesei de lucru atunci când folosim mouse-ul o perioadă mai lungă de timp.


Predispuși la probleme de vedere
Peste 80% dintre cei care lucrează în fața unui monitor în fiecare zi sunt predispuși să aibă tulburări minore de vedere. Folosirea, în special de copii, a calculatorului mai mult de două ore pe zi poate duce la apariția unor probleme specifice, printre care se numără: cefaleea, tulburările de atenție, astenopia (senzația de oboseală a ochilor cu vedere încețoșată sau dedublată), dureri la nivelul mușchilor gâtului, umerilor și mâinii.
La nivelul ochilor aceste consecințe apar ca urmare a faptului că percepția caracterelor de pe monitor este diferită de receptarea simbolurilor tipărite. Caracterele de pe ecran nu au același contrast, deoarece intensitatea punctelor luminoase este maximă în centru și diminuată către margini, ceea ce presupune o acomodare prelungită din partea cristalinului. Pe lângă aceasta, se produce și diminuarea reflexului de clipit cu uscăciune la nivelul corneei. Toate acestea duc la slăbirea vederii și la o senzație de oboseală cronică.

Distanța față de ecran - 30 - 40 cm
La locul de muncă este bine să folosim un ecran de protecție în cazul monitoarelor mai vechi, cu tub catodic. Scaunul pe care stăm trebuie să fie unul ergonomic, cu posibilitatea reglării înălțimii și înclinației spătarului. Poziția în fața monitorului trebuie să fie una corectă cu spatele drept, cu ochii la o distanță de 30-40 cm de ecran.
Un lucru puțin știut de majoritatea celor care lucrează la calculator, în special la calculatoarele de generație mai veche este stabilirea ratei de refresh (de reîmprospătare) a ecranului la o valoare de peste 70 Hz. Cu cât rata de reîmprospătare este mai mare, cu atât senzația de "pâlpâire" a ecranului este mai mică, deci ochii nu vor obosi așa de repede. Reglarea acestui parametru se face apelând la un profesionist IT care să seteze din soft această valoare.
O altă măsură importantă este aceea de a face pauze de măcar 5-10 minute la fiecare oră de folosire a computerului. Lăsăm deoparte mirajul ecranului și ne mutăm privirea în altă parte. Un automasaj al eventualelor zone dureroase (palmă, încheietura mâinii, antebraț) este binevenit.
Un ultim sfat adresat în special tinerilor împătimiți de calculator: nu exagerați cu folosirea acestui mijloc de divertisment: o tulburare de vedere aparent trecătoare poate deveni permanentă; la fel, o poziție vicioasă în fața ecranului s-ar putea să degenereze într-o deviație cronică a coloanei vertebrale, cu consecințe serioase.
Dr. Petre Georgescu, medic primar fizioterapie - recuperare medicală