Criza economică mondială - un test pentru patronii și sindicatele din România
788
Nu cred că există patron și lucrător care să nu-și facă griji în privința crizei economice. În asemenea împrejurări e omenește să ai temeri, dar ar fi o mare greșeală să te lași dominat de sentimente, să intri în panică.
Proba competenței
În situații critice se probează caracterele, competența și forța colectivelor. Cei ce sunt lucizi, responsabili, buni profesioniști, activi, care caută soluții și nu precupețesc nici un efort ies întotdeauna la liman.
Când în joc este soarta unei firme la care muncesc mii de salariați și de pe urma căreia trăiesc mii de familii, responsabilitatea comună a patronilor, sindicatului și angajaților este mult mai mare. Oricât de solidă este situația financiară a companiei și oricât de bine poziționată este în piață, astfel de momente necesită o conduită colectivă și individuală adecvată. Țelul protejării afacerii și al fiecărui loc de muncă trebuie să fie nu doar al patronilor, ci și al fiecărui salariat în parte.
Am așternut aceste gânduri pe hârtie, în urma unei discuții pe tema crizei economice actuale, purtată cu Dede Perodin, liderul sindicatului din Șantierul Naval Constanța.
Istoria ca un lanț de crize
În cei 116 ani de existență, compania a trecut prin numeroase momente critice. A străbătut primul război mondial, când dotările sale au suferit atât din cauza jafului practicat de ocupanți, cât și din cauza unor incendii.
În timpul marii depresiuni economice din 1929 - 1933, șantierul naval a avut puterea să înceapă lucrările de modernizare. Apoi, a fost bombardat în timpul celui de al doilea război mondial și a fost sub comandă sovietică, timp de mai mulți ani, după 23 August 1944.
Pe vremea regimului comunist, SNC a depășit criza de la sfârșitul anilor ´80, când s-a confruntat cu grave probleme de aprovizionare tehnico - materială și de asigurare a energiei electrice, cu rezilieri de comenzi și cu reduceri mascate de salarii.
Compania a traversat, apoi, criza industriei navale românești din anii ´90. În acea perioadă, cererea internă de nave noi dispăruse total, piața reparațiilor navale se îngusta pe zi ce trece, odată cu falimentul flotei naționale, iar finanțarea lucrărilor era extrem de dificilă. SNC a supraviețuit crizei manageriale provocată de Fondul Proprietății de Stat și de imixtiunea politicului în viața companiei. În cele din urmă, a fost salvat de la faliment și de la înapoierea tehnologică și managerială prin privatizare.
Muncă - nimic mai mult!
După cum se vede, navaliștii constănțeni au pielea tăbăcită. Este firesc să nu se prea sperie cu una, cu două de criza mondială, dar asta nu înseamnă că o tratează cu indiferență. Dimpotrivă, tocmai experiențele prin care au trecut îi determină să abordeze noile provocări cu responsabilitate și să ia măsuri din timp.
În luna noiembrie, povestește liderul sindical, a avut loc o întâlnire între consiliul lărgit al sindicatului și conducerea Șantierului Naval Constanța, la care au participat 60 de sindicaliști. "S-a discutat despre criza economică și dacă șantierul va fi afectat de ea. Răspunsul conducerii a fost că acest lucru nu se va întâmpla până la jumătatea anului viitor. Însă nu se cunoaște ce se va întâmpla după. Administrația ne-a cerut să nu ne agravăm noi singuri situația mai mult decât ar putea-o face criza mondială. Nu se pretinde nimic mai mult de la fiecare angajat, decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu pentru salariul pe care-l primește" - relatează Dede Perodin.
Reorganizarea resurselor umane
Chiar dacă la SNC nu se face simțită influența crizei, nu înseamnă că nu trebuie acționat. "Prima măsură constă în reorganizarea activității. Scopul este mai buna utilizare a resurselor umane, prin creșterea ponderii muncitorilor direct productivi și reducerea celor indirect productivi. Reorganizarea constă în trecerea a 175 de persoane în producție. Cei ce au o calificare trec direct, iar ceilalți vor urma, mai întâi, cursurile de recalificare organizate în companie. Este vorba de vreo 30 - 40 angajați. Trebuie să subliniez un lucru: societatea nu are excedent, ci deficit de forță de muncă. În continuare avem nevoie de 200 de lucrători calificați în meseriile de sudor, tubulator, lăcătuș. Drept dovadă, suntem nevoiți, în continuare, să recurgem la muncitorii străini. SNC are mult de lucru. Conform planificării, compania are de livrat 4,5 nave, în 2009, și 4,5 nave, în 2010" - spune liderul.
Responsabilitatea sindicală
Care este rolul sindicatului în aceste împrejurări și cum poate ajuta șantierul să treacă mai ușor prin criza economico – mondială? "Noi credem că sindicatul are o responsabilitate uriașă – afirmă Dede Perodin. El trebuie să-i ajute pe oamenii să fie mai conștienți și să se mobilizeze mai mult în situația de criză. Sindicatul poate contribui la mai buna comunicare între conducerea companiei și lucrători. Iată, spre exemplu, organizația noastră a inițiat adunări generale în fiecare dintre cele patru divizii ale companiei. Oamenii vor afla direct de la manageri ce se așteaptă de la ei, care este situația companiei și ce obiective de plan au fost stabilite pentru viitor. Vor avea posibilitatea să pună întrebări și să facă propuneri. Împreună trebuie să găsim soluții pentru a spori productivitatea, pentru a face economii, pentru a realiza la timp navele contractate."
Proba competenței
În situații critice se probează caracterele, competența și forța colectivelor. Cei ce sunt lucizi, responsabili, buni profesioniști, activi, care caută soluții și nu precupețesc nici un efort ies întotdeauna la liman.
Când în joc este soarta unei firme la care muncesc mii de salariați și de pe urma căreia trăiesc mii de familii, responsabilitatea comună a patronilor, sindicatului și angajaților este mult mai mare. Oricât de solidă este situația financiară a companiei și oricât de bine poziționată este în piață, astfel de momente necesită o conduită colectivă și individuală adecvată. Țelul protejării afacerii și al fiecărui loc de muncă trebuie să fie nu doar al patronilor, ci și al fiecărui salariat în parte.
Am așternut aceste gânduri pe hârtie, în urma unei discuții pe tema crizei economice actuale, purtată cu Dede Perodin, liderul sindicatului din Șantierul Naval Constanța.
Istoria ca un lanț de crize
În cei 116 ani de existență, compania a trecut prin numeroase momente critice. A străbătut primul război mondial, când dotările sale au suferit atât din cauza jafului practicat de ocupanți, cât și din cauza unor incendii.
În timpul marii depresiuni economice din 1929 - 1933, șantierul naval a avut puterea să înceapă lucrările de modernizare. Apoi, a fost bombardat în timpul celui de al doilea război mondial și a fost sub comandă sovietică, timp de mai mulți ani, după 23 August 1944.
Pe vremea regimului comunist, SNC a depășit criza de la sfârșitul anilor ´80, când s-a confruntat cu grave probleme de aprovizionare tehnico - materială și de asigurare a energiei electrice, cu rezilieri de comenzi și cu reduceri mascate de salarii.
Compania a traversat, apoi, criza industriei navale românești din anii ´90. În acea perioadă, cererea internă de nave noi dispăruse total, piața reparațiilor navale se îngusta pe zi ce trece, odată cu falimentul flotei naționale, iar finanțarea lucrărilor era extrem de dificilă. SNC a supraviețuit crizei manageriale provocată de Fondul Proprietății de Stat și de imixtiunea politicului în viața companiei. În cele din urmă, a fost salvat de la faliment și de la înapoierea tehnologică și managerială prin privatizare.
Muncă - nimic mai mult!
După cum se vede, navaliștii constănțeni au pielea tăbăcită. Este firesc să nu se prea sperie cu una, cu două de criza mondială, dar asta nu înseamnă că o tratează cu indiferență. Dimpotrivă, tocmai experiențele prin care au trecut îi determină să abordeze noile provocări cu responsabilitate și să ia măsuri din timp.
În luna noiembrie, povestește liderul sindical, a avut loc o întâlnire între consiliul lărgit al sindicatului și conducerea Șantierului Naval Constanța, la care au participat 60 de sindicaliști. "S-a discutat despre criza economică și dacă șantierul va fi afectat de ea. Răspunsul conducerii a fost că acest lucru nu se va întâmpla până la jumătatea anului viitor. Însă nu se cunoaște ce se va întâmpla după. Administrația ne-a cerut să nu ne agravăm noi singuri situația mai mult decât ar putea-o face criza mondială. Nu se pretinde nimic mai mult de la fiecare angajat, decât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu pentru salariul pe care-l primește" - relatează Dede Perodin.
Reorganizarea resurselor umane
Chiar dacă la SNC nu se face simțită influența crizei, nu înseamnă că nu trebuie acționat. "Prima măsură constă în reorganizarea activității. Scopul este mai buna utilizare a resurselor umane, prin creșterea ponderii muncitorilor direct productivi și reducerea celor indirect productivi. Reorganizarea constă în trecerea a 175 de persoane în producție. Cei ce au o calificare trec direct, iar ceilalți vor urma, mai întâi, cursurile de recalificare organizate în companie. Este vorba de vreo 30 - 40 angajați. Trebuie să subliniez un lucru: societatea nu are excedent, ci deficit de forță de muncă. În continuare avem nevoie de 200 de lucrători calificați în meseriile de sudor, tubulator, lăcătuș. Drept dovadă, suntem nevoiți, în continuare, să recurgem la muncitorii străini. SNC are mult de lucru. Conform planificării, compania are de livrat 4,5 nave, în 2009, și 4,5 nave, în 2010" - spune liderul.
Responsabilitatea sindicală
Care este rolul sindicatului în aceste împrejurări și cum poate ajuta șantierul să treacă mai ușor prin criza economico – mondială? "Noi credem că sindicatul are o responsabilitate uriașă – afirmă Dede Perodin. El trebuie să-i ajute pe oamenii să fie mai conștienți și să se mobilizeze mai mult în situația de criză. Sindicatul poate contribui la mai buna comunicare între conducerea companiei și lucrători. Iată, spre exemplu, organizația noastră a inițiat adunări generale în fiecare dintre cele patru divizii ale companiei. Oamenii vor afla direct de la manageri ce se așteaptă de la ei, care este situația companiei și ce obiective de plan au fost stabilite pentru viitor. Vor avea posibilitatea să pună întrebări și să facă propuneri. Împreună trebuie să găsim soluții pentru a spori productivitatea, pentru a face economii, pentru a realiza la timp navele contractate."
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!