Fiscul vrea să introducă "forfetara" de 1.300 de euro
437
Fiscul nu se lasă. Vrea să impună impozitul forfetar. Ministerul Finanțelor Publice lucrează de zor la proiect, construind variante după variante. Ultima propunere avansată se referă la un plafon de 1.300 euro pe an. Chiar dacă au un profit sub această sumă sau au înregistrat pierderi, firmele ar trebui să achite "forfetara" de 1.300 euro. Cu alte cuvinte, acționarii ori asociații ar trebui să vină cu bani de acasă.
"Forfetara" a divizat mediul de afaceri. Pentru companiile cu cifre de afaceri importante este floare la ureche să plătească 1.300 euro. Multe dintre ele au învățat cum să reducă până la zero impozitul pe profit, maximizându-și cheltuielile. Cei care au reușit să salveze 100.000 de euro sau mai mult nu sunt deranjați să achite 1.300 euro. Dimpotrivă, nota de plată a forfetarei echivalează cu o diplomă de bună purtare.
IMM-urile sunt contra. Au motive temeinice. Cele mai multe microîntreprinderi vor fi împinse în brațele falimentului pentru că nu au de unde să plătească. O spune unul care știe ce vorbește, Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România: "În momen-tul de față, în România există 100.000 - 150.000 de microîntreprinderi ale căror profituri se situează sub salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, 1.300 de euro pe an ar putea reprezenta chiar suma de care aceste mici firme au nevoie pentru a supraviețui. Aplicarea impozitului forfetar în cuantumul și forma propuse de Ministerul de Finanțe ar putea duce la falimentul a câtorva zeci de mii de astfel de întreprinderi."
Nici transportatorii nu agreează măsura, afirmă Constantin Isac, vicepreședintele Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. Majoritatea, susține el, lucrează pe minus, iar pentru ei "forfetara" ar echivala cu o taxă în plus.
Federația Operatorilor Rutieri de Transport estimează că, în acest an, peste 60% dintre companiile din acest domeniu vor ieși de pe piață și fără ajutorul acestui impozit.
"Forfetara" are la bază principiul vinovăției. În opinia Fiscului, toate firmele sunt evazioniste și deci trebuie puse la plată. Impozitul forfetar ar acoperi deficiențele controlului fiscal, care se dovedește prea slab în războiul cu economia subterană.
Un astfel de impozit există se aplică și în alte țări europene, dar într-o manieră care diferă de proiectul românesc. În Franța, spre exemplu, firmele care au o cifră de afaceri între 400.000 și 750.000 euro plătesc, din 2007, un impozit forfetar anual de 1.000 euro, iar cele cu o cifră de afaceri de peste 750.000 euro, plătesc 1.300 euro. Dar în timp ce Fiscul românesc își propune să introducă această taxă, guvernul francez intenționează să o elimine, pentru a ajuta mediul de afaceri lovit de criză.
"Forfetara" a divizat mediul de afaceri. Pentru companiile cu cifre de afaceri importante este floare la ureche să plătească 1.300 euro. Multe dintre ele au învățat cum să reducă până la zero impozitul pe profit, maximizându-și cheltuielile. Cei care au reușit să salveze 100.000 de euro sau mai mult nu sunt deranjați să achite 1.300 euro. Dimpotrivă, nota de plată a forfetarei echivalează cu o diplomă de bună purtare.
IMM-urile sunt contra. Au motive temeinice. Cele mai multe microîntreprinderi vor fi împinse în brațele falimentului pentru că nu au de unde să plătească. O spune unul care știe ce vorbește, Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România: "În momen-tul de față, în România există 100.000 - 150.000 de microîntreprinderi ale căror profituri se situează sub salariul mediu pe economie. Cu alte cuvinte, 1.300 de euro pe an ar putea reprezenta chiar suma de care aceste mici firme au nevoie pentru a supraviețui. Aplicarea impozitului forfetar în cuantumul și forma propuse de Ministerul de Finanțe ar putea duce la falimentul a câtorva zeci de mii de astfel de întreprinderi."
Nici transportatorii nu agreează măsura, afirmă Constantin Isac, vicepreședintele Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. Majoritatea, susține el, lucrează pe minus, iar pentru ei "forfetara" ar echivala cu o taxă în plus.
Federația Operatorilor Rutieri de Transport estimează că, în acest an, peste 60% dintre companiile din acest domeniu vor ieși de pe piață și fără ajutorul acestui impozit.
"Forfetara" are la bază principiul vinovăției. În opinia Fiscului, toate firmele sunt evazioniste și deci trebuie puse la plată. Impozitul forfetar ar acoperi deficiențele controlului fiscal, care se dovedește prea slab în războiul cu economia subterană.
Un astfel de impozit există se aplică și în alte țări europene, dar într-o manieră care diferă de proiectul românesc. În Franța, spre exemplu, firmele care au o cifră de afaceri între 400.000 și 750.000 euro plătesc, din 2007, un impozit forfetar anual de 1.000 euro, iar cele cu o cifră de afaceri de peste 750.000 euro, plătesc 1.300 euro. Dar în timp ce Fiscul românesc își propune să introducă această taxă, guvernul francez intenționează să o elimine, pentru a ajuta mediul de afaceri lovit de criză.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!