Mafia cerealelor se îngrașă cu TVA

Silozurile de cereale din porturile maritime și fluviale au mult de lucru. TIR-urile și camioanele, încărcate ochi cu grâne, fac coadă la rampele de descărcare. Recolta excepțională din acest an a relansat livrările de produse agricole pe piața externă.

Afaceri la cap de tarla
Toată lumea pare a fi bucuroasă de câștig: producătorii, silozarii, transportatorii, băncile și intermediarii. Doar Fiscul este nemulțumit. Iarăși este tras pe sfoară. Și în acest an încasează mult prea puțin din taxa pe valoarea adăugată ce trebuie achitată de comercianții de grâne.
Mafia cerealelor s-a pus pe muncă și face bani grei. Nu din preț câștigă, ci din neplata taxei pe valoare adăugată la bugetul de stat. Suma e colectată, oprită și împărțită între cei aflați în cârdășie.
În centrul afacerii se află samsarii. Ei s-au interpus între cei 4,2 milioane de producătorii agricoli din România și firmele exportatoare. Samsarii stau la capul tarlalei și pun mâna pe recoltă, chiar din timpul secerișului. După o scurtă tocmeala, iau marfa și plătesc cu bani gheață. Odată ce văd camioanele încărcate, dispar din peisaj. Nimeni nu îi mai vede până la următoarea recoltă.

În război
Garda Financiară Constanța este de mulți ani în război cu mafia cerealelor. A reușit să scoată din joc destui infractori și să-i dea pe mâna procurorilor. Cu ce rezultat? În locul celor doborâți au venit alții, mai veroși, mai bine organizați.
"Monitorizăm atent comerțul cu cerealele - relatează comisarul șef Cristian Radu. Constatăm că mulți dintre samsari sunt firme fantomă, care se interpun între producătorii particulari și exportatori. Câștigul lor este taxa pe valoare adăugată. Dacă nu s-ar bucura de concursul băncilor, acești samsari nu ar exista pe piață. Există două bănci, în Constanța, care acționează pe acest segment de piață."

Un portret robot
Comisarii Gărzii Finaciare au reușit să facă portretul robot al samsarilor. Firmele au sedii fictive. Sunt înregistrate și funcționează doar pe perioada campaniei agricole, respectiv două până la șase luni. După ce sunt depistate de autorități, își închid activitatea. Administratorii și asociații lor nu au lucrat niciodată în România. Ei nu acționează direct, ci printr-un reprezentant. Acesta nu are nicio legătură oficială cu firma și, de multe ori, este analfabet. Se cunoaște că oricine intră într-o bancă este filmat și, de aceea, reprezentantul este cel trimis să ridice banii.

În pur stil mafiot
Operațiunile se derulează în stil mafiot. Mașinile samsarilor opresc în apropierea băncilor prin intermediul cărora exportatorii fac plățile. Un inițiat scrie chiar acolo, pe genunchi, borderoul de achiziții de cereale. Pe foaia de hârtie, de format A4, sunt trecute numele producătorului, alte elemente de identificate, cantitatea și suma de bani ce trebuie achitată producătorului. Cu excepția sumei, toate celelalte date sunt fictive. Reprezentantul este trimis cu borderoul în bancă. Nu stă la rând și nu mai face nicio hârtie. Predă documentul și primește teancul de bani. Sunt miliarde de lei vechi gata numărați și cu monetarul pregătit. Totul se petrece cu iuțeala fulgerului și omul samsarului dispare cu banii, pe ușă.

Pârtie pentru infractori
Cele două bănci constănțene aflate în slujba mafiei cerealelor lucrează, aparent, legal. În fapt, ele au netezit calea infractorilor, ajutându-i să pună rapid mâna pe banii trimiși de exportatori și să se facă nevăzuți, fără a fi luați la întrebări. "Băncile respective ar fi trebuit să fie primele care semnalează faptul că niște firme înființate de numai o lună ridică zilnic miliarde de lei vechi, că persoanele care vin să preia banii sunt dubioase. Niciuna dintre cele două bănci constănțene nu a dat vreun semnal privind cele ce se întâmplă. Știm că de ani de zile doar cele două bănci lucrează cu samsarii" – a declarat comisarul șef.