Moartea albă pândește în școlile constănțene
906
Elevii constănțeni riscă în orice moment să cadă pradă drogurilor. Un studiu efectuat anul trecut de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța arată că 5,6% dintre adolescenți susțin că le-au fost oferite droguri, contra cost, cel puțin o dată, iar 11,9% - gratis. Îngrijorător este că unul din trei elevi constănțeni spune că poate face rost de droguri ușor sau foarte ușor, fie din apropierea școlii, fie din cartier sau din locurile unde își petrece timpul liber.
De altfel, 3,2% dintre cei chestionați au declarat că au consumat marijuana sau hașiș cel puțin o dată în viață.
Tentații există, mai ales că, vara, litoralul devine cartierul general al drogaților. La sfârșitul sezonului estival 2008, subcomisarul Aurelian Pavel, șeful Biroului de Combatere a Criminalității Organizate Constanța (BCCO), declara că numărul consumatorilor de droguri de pe litoral s-a dublat comparativ cu anul trecut. Vara trecută, peste 100 de consumatori de droguri au fost depistați de polițiști pe litoralul românesc. Potrivit BCCO, drogurile fuseseră aduse din București.
Pericolul nu apare doar vara. Sondajele efectuate arată că elevii constănțeni riscă în orice moment să cadă pradă drogurilor. Adolescenții spun că dacă vor, nu e greu deloc să facă rost de substanțe interzise, chiar și în apropierea școlilor. Un studiu realizat de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța în liceele și școlile de arte și meserii din Constanța a evidențiat că unul din zece elevi spun că i-au fost oferite droguri cel puțin o dată în viață. De asemenea, unul din trei elevi declară că este posibil, dacă ar dori, să facă rost de droguri ușor sau foarte ușor. Astfel, 10,3% dintre elevii chestionați au precizat că își pot lua droguri din apropierea școlii, iar 16,9% - din cartier. De asemenea, 37,2% dintre cei chestionați au precizat că ar avea posibilitatea să-și ia droguri din locurile unde își petrec timpul liber. Totodată, în familiile a aproximativ 2% dintre adolescenți, tatăl, mama, sora sau fratele consumă droguri. 3,6% din tinerii chestionați au spus că au prieteni care consumă substanțe interzise. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de aproximativ o mie de persoane.
Prima oară încearcă din curiozitate
Pericolul ca flagelul să se extindă este ridicat, mai ales că adolescenții sunt ușor influențabili de persoanele din jurul lor. "La început, încearcă din curiozitate și mai ales din cauza anturajului, din dorința de a se simți bine într-un grup, de a se integra", spune Mihaela Cișmilianu, psiholog la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Con-stanța, cu privire la consumatorul de droguri. Psihologii centrului consiliază, în prezent, 18 foști consumatori de droguri, dintre care 14 sunt deținuți de la Penitenciarul Poarta Albă. Cei mai mulți sunt consumatori de heroină din București, care au ajuns la închisoare din cauza traficului sau a consumului de droguri sau a diverselor infracțiuni comise tot în încercarea de a-și procura droguri.
La Constanța, nu există un centru unde consumatorii de droguri să poată beneficia de asistență medicală. "La noi, beneficiarii pot primi doar asistență psihologică și pot intra în terapie prin intermediul nostru într-unul din centrele din București, cum ar fi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia", explică Mihaela Cișmilianu. Este cazul unui constănțean, fost consumator de heroină, care urmează tratamentul medicamentos în București. Îi sunt administrate tratamente pentru dependența psihică, care blochează efectul heroinei.
Drame familiale
În afară de efectele pe care le are asupra sănătății fizice și mentale a individului, consumul de droguri produce adevărate drame familiale. Drogații ajung să trăiască în lumea lor, să nu-i mai intereseze ce cred cei din jur despre propria persoană. Se cred neînțeleși. "În viziunea lor, probleme au cei din jur, nu ei", explică psihologul.
Tocmai de aceea, atitudinea familiei în gestionarea situației de criză este esențială. "Membrii familiei trebuie să-și spună ferm poziția. Trebuie să existe comunicare. Drama o trăiește familia", a explicat Mihaela Cișmilianu.
Psihologul spune că este foarte important din partea cui vine inițiativa de a apela la ajutor specializat: "Dacă persoana care are nevoie de ajutor este adusă la centru din inițiativa celor apropiați, este mai greu. Dacă el este cel care crede în această soluție, dacă este motivat, atunci îl putem ajuta mult mai ușor".
Tratamentul medicamentos se poate face pe bază de metadonă, un medicament de substituție folosit în cazul dependențelor de opiacee, sau pe bază de medicamente care înlătură dependența psihică, pentru că inhibă efectul drogurilor, chiar dacă persoana tratată consumă în continuare.
Constanța se află pe listă pentru înființarea unui Centru de Asistență Integrată a Adicțiilor. "Într-un astfel de centru, consumatorii pot primi tratament medicamentos, asistență psihologică și socială. Este foarte posibil să fie înființat de anul viitor, dar încă nu avem această certitudine", spune Mihaela Cișmilianu. Astfel de centre vor mai fi înființate la Cluj-Napoca și Timișoara.
De altfel, 3,2% dintre cei chestionați au declarat că au consumat marijuana sau hașiș cel puțin o dată în viață.
Tentații există, mai ales că, vara, litoralul devine cartierul general al drogaților. La sfârșitul sezonului estival 2008, subcomisarul Aurelian Pavel, șeful Biroului de Combatere a Criminalității Organizate Constanța (BCCO), declara că numărul consumatorilor de droguri de pe litoral s-a dublat comparativ cu anul trecut. Vara trecută, peste 100 de consumatori de droguri au fost depistați de polițiști pe litoralul românesc. Potrivit BCCO, drogurile fuseseră aduse din București.
Pericolul nu apare doar vara. Sondajele efectuate arată că elevii constănțeni riscă în orice moment să cadă pradă drogurilor. Adolescenții spun că dacă vor, nu e greu deloc să facă rost de substanțe interzise, chiar și în apropierea școlilor. Un studiu realizat de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța în liceele și școlile de arte și meserii din Constanța a evidențiat că unul din zece elevi spun că i-au fost oferite droguri cel puțin o dată în viață. De asemenea, unul din trei elevi declară că este posibil, dacă ar dori, să facă rost de droguri ușor sau foarte ușor. Astfel, 10,3% dintre elevii chestionați au precizat că își pot lua droguri din apropierea școlii, iar 16,9% - din cartier. De asemenea, 37,2% dintre cei chestionați au precizat că ar avea posibilitatea să-și ia droguri din locurile unde își petrec timpul liber. Totodată, în familiile a aproximativ 2% dintre adolescenți, tatăl, mama, sora sau fratele consumă droguri. 3,6% din tinerii chestionați au spus că au prieteni care consumă substanțe interzise. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de aproximativ o mie de persoane.
Prima oară încearcă din curiozitate
Pericolul ca flagelul să se extindă este ridicat, mai ales că adolescenții sunt ușor influențabili de persoanele din jurul lor. "La început, încearcă din curiozitate și mai ales din cauza anturajului, din dorința de a se simți bine într-un grup, de a se integra", spune Mihaela Cișmilianu, psiholog la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Con-stanța, cu privire la consumatorul de droguri. Psihologii centrului consiliază, în prezent, 18 foști consumatori de droguri, dintre care 14 sunt deținuți de la Penitenciarul Poarta Albă. Cei mai mulți sunt consumatori de heroină din București, care au ajuns la închisoare din cauza traficului sau a consumului de droguri sau a diverselor infracțiuni comise tot în încercarea de a-și procura droguri.
La Constanța, nu există un centru unde consumatorii de droguri să poată beneficia de asistență medicală. "La noi, beneficiarii pot primi doar asistență psihologică și pot intra în terapie prin intermediul nostru într-unul din centrele din București, cum ar fi Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia", explică Mihaela Cișmilianu. Este cazul unui constănțean, fost consumator de heroină, care urmează tratamentul medicamentos în București. Îi sunt administrate tratamente pentru dependența psihică, care blochează efectul heroinei.
Drame familiale
În afară de efectele pe care le are asupra sănătății fizice și mentale a individului, consumul de droguri produce adevărate drame familiale. Drogații ajung să trăiască în lumea lor, să nu-i mai intereseze ce cred cei din jur despre propria persoană. Se cred neînțeleși. "În viziunea lor, probleme au cei din jur, nu ei", explică psihologul.
Tocmai de aceea, atitudinea familiei în gestionarea situației de criză este esențială. "Membrii familiei trebuie să-și spună ferm poziția. Trebuie să existe comunicare. Drama o trăiește familia", a explicat Mihaela Cișmilianu.
Psihologul spune că este foarte important din partea cui vine inițiativa de a apela la ajutor specializat: "Dacă persoana care are nevoie de ajutor este adusă la centru din inițiativa celor apropiați, este mai greu. Dacă el este cel care crede în această soluție, dacă este motivat, atunci îl putem ajuta mult mai ușor".
Tratamentul medicamentos se poate face pe bază de metadonă, un medicament de substituție folosit în cazul dependențelor de opiacee, sau pe bază de medicamente care înlătură dependența psihică, pentru că inhibă efectul drogurilor, chiar dacă persoana tratată consumă în continuare.
Constanța se află pe listă pentru înființarea unui Centru de Asistență Integrată a Adicțiilor. "Într-un astfel de centru, consumatorii pot primi tratament medicamentos, asistență psihologică și socială. Este foarte posibil să fie înființat de anul viitor, dar încă nu avem această certitudine", spune Mihaela Cișmilianu. Astfel de centre vor mai fi înființate la Cluj-Napoca și Timișoara.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!