NATO poate disloca în România Forța de reacția rapidă dacă va fi cazul

Plenul reunit al Parlamentului a luat act, în şedinţa de marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Legislativul este informat că Forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.

“Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului, potrivit Agerpres.

Potrivit documentului citat, “în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

“În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.

Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, “pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.

“În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Forţa NATO de reacţie rapidă, denumită ”Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat” (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost constituită în anul 2014 după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a fost desfăşurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianţei după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022.

Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este activată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe – VJTF -, condus în 2022 de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie 2022, în România.

În 2024, Forța de reacție rapidă a NATO este condusă de Marea Britanie, care conduce și Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO după Războiul Rece, în care 90.000 de soldați vor consolida apărarea Europei, punând în aplicare noile planuri de apărare regională.

Cel mai important exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece – Steadfast Defender 24 – va avea o componentă care se va desfășura și în România, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, în luna februarie, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro acordat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.