Numele străzilor spun istoria Constanței

Străzile unui oraș, prin denumirile lor, spun lucruri importante despre felul în care locuitorii sau autoritățile locului văd istoria și destinul urbei respective.

La ora actuală, în județul Constanța, numele străzilor este decis la nivel de primării, în urma unei propuneri înaintate Prefecturii, propunere analizată de o comisie formată din oameni de cultură constănțeni și un reprezentant al Primăriei Constanța. Comisia, al cărei președinte este Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanța, are rol consultativ, decizia finală aparținând primăriilor.

Cartierele noi aduc cu ele nume noi
Așa se face că, plimbându-ne prin unele zone ale orașului, dăm peste străzi ca Yokohama, Shanghai, Rotterdam și Havana, cum sunt cele din zona Faleză Nord, una lângă cealaltă. "Când se face un nou cartier se pornește de la ideea ca nume de capitale, de compozitori, de scriitori, de plante, să fie grupate. Adică să aibă o logică: dacă te duci pe strada Arinului, să știi că se află lângă strada Mălinului și Măslinului și așa mai departe. În felul acesta poți să îți invoci întregul prin parte. La fel s-a procedat și cu scriitorii și compozitorii și nu i-am amestecat, pentru că am încercat să introducem și un element de toponimie", a declarat Păuleanu.

Cum a devenit Regina Maria… Mamaia
Însă zona istorică a orașului este aceea care a fost martora celor mai aprinse dezbateri și celor mai dificile decizii.
Unul din momentele tulburi ale istoriei Constanței, în care numele străzilor s-a pus foarte pregnant, a fost acela al sfârșitului regimului comunist. Schimbările politice aduse de decembrie 89 au pus și problema revenirii la numele vechi ale străzilor, ceea ce s-a făcut doar parțial. "În general, s-a mers pe vechiul nume. Dar bulevardul Lenin s-a numit inițial Regina Maria, și avea un traseu mult mai scurt. Mamaia încă nu devenise o oportunitate. Se ajungea cu trenul acolo, deci era o localitate distinctă de Constanța și a rămas multă vreme. Opinia generală a fost, fiindcă acum erau legate, și fiind vorba de bulevardul care duce acolo, să se numească Mamaia. În ’90 problema regalității era încă destul de disputată. S-a revenit atunci, inițial, după ’89, la o singură denumire legată de regalitate. Este vorba de bulevardul Carpați, care s-a numit inițial Elisa-beta și care este prima stradă trasată inițial în Constanța modernă, ca bulevard și ca stradă reprezentativă", își amintește Păuleanu dezbaterile de acum aproape două decenii.
În ce privește "Tomisul", aici au fost cele mai mari discuții. În Constanța istorică numele "Tomis" l-a purtat o străduță care acum se numește Sulmona, iar în acea perioadă actualul Bulevard Tomis se numea "Carol". După ’89, s-a pus problema revenirii la vechiul nume. Doar că, până în acel moment, se schimbaseră nume care nu mai erau oportune în contextul realităților românești postdecembriste. "Dar Tomis era o denumire de-a dreptul oportună. Sigur, Carol I a făcut Constanța modernă, dar Constanța mo-dernă nu ar fi existat pe acest loc dacă nu era Tomisul. Și mai era problema cartierelor care, numindu-se Tomis I, până la V, cum s-ar fi numit ele Carol I, Carol al II-lea, al III-lea și așa mai departe...
Au mai fost niște propuneri, ca porțiunea veche a Bulevardului Carol să se numească așa, adică din Piața Ovidiu și până la Bulevardul Mamaia și doar de acolo să se numească Tomis. Dar este o problemă de buletine, până la urmă. Nu poți să foiești atâta lume. Iar oamenii s-au obișnuit cu Tomis și nu are nici o conotație care ar trebui eliminată", spune Păuleanu.
Unele străzi au rămas, în schimb, cu numele de dinainte de 89. "Strada Kogălniceanu se numea înainte Concordiei. Nu a avut rost să se schimbe numele la cel vechi, pentru că nu ai ce să-i reproșezi lui Kogălniceanu, din contră. Multe străzi aveau nume care sunt foarte agreabile. De exemplu, strada Callatis, care s-a numit foarte multă vreme strada Școalelor, pentru că prima școală românească a fost acolo. Strada Karatzali se numise în epocă strada Franceză. Ori n-ai nimic de reproșat nici acestui nume, pentru că familia Karatzali a fost o familie foarte importantă în istoria orașului. S-a mai pus problema unei personalități foarte interesante, născută în zona respectivă, pe strada Mircea la numărul 2. Este vorba de Zambaccian. Fiind vorba de un colecționar de artă atât de important al țării - adevărat că a donat colecția sa Bucureștiului - s-a pus problema străzii Zambaccian. Trebuia să fie în zona veche, și am găsit o străduță care se numea Mării și care ducea la vila Șuțu. În general am încercat ca numele care leagă Constanța de perioada modernă să fie puse în zona veche a orașului ca să se contureze cât de cât legătura cu această perioadă" a declarat Păuleanu.