Șansa constănțenilor de a-și recupera banii de la CJC stă în mâinile Curții de Conturi
750
Cheltuirea banului public de către autoritățile locale constănțene a născut, în nenumărate rânduri, indignare în rândul societății civile din oraș și, de asemenea, o serie de reacții de condamnare a deciziilor și hotărârilor prin care aleșii locali gestionau, uneori după bunul lor plac, vistieria locală.
Așa s-a întâmplat și în cazul drepturilor salariale ale celor aproximativ 30 de artiști constănțeni care, urmare a hotărârii Consiliului Județean de reorganizare a Teatrului Dramatic "Ovidius" și a Teatrului "Fantasio", au rămas pe drumuri. Ei au câștigat, în instanță, procesul cu CJC,
iar la finalul lunii martie 2009 au intrat în posesia salariilor aferente perioadei 2005-2007, suma totală ajungând la două milioane lei noi, valoare achitată din BANI
PUBLICI.
Ținând cont de suma mare la care se ridică drepturile salariale ale actorilor, dar mai ales de faptul că plata acestora a fost făcută după ce Tribunalul Iași a decis, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, că Hotărârea 150/2004 a CJC (care privea reorganizarea Teatrului Dramatic "Ovidius" și a Teatrului "Fantasio" și, respectiv, înființarea Teatrului Național Constanța) este ilegală, constănțenii pot considera, pe cale de consecință, că cele două milioane de lei noi reprezintă un prejudiciu pentru instituția publică de la malul mării. Prejudiciul a fost achitat însă din banii contribuabililor, cu alte cuvinte, ai constănțenilor plătitori de taxe și impozite.
Nicușor Constantinescu trebuie să se amendeze singur
Dacă plata salariilor de către CJC constituie sau nu un prejudiciu pentru instituția publică, rămâne de văzut. Și asta pentru că singura instituție abilitată să decidă acest aspect este Curtea de Conturi Constanța. Potrivit explicațiilor lui Lucian Borș, directorul Curții de Conturi Constanța, orice constănțean și, implicit, orice consilier județean, din fostul sau din actualul mandat, poate sesiza instituția cu privire la un eventual prejudiciu adus CJC. Trebuie menționat că un răspuns oficial la această problemă va fi formulat eventual în cursul anului 2010, controalele Curții de Conturi vizând activitatea instituției în anul precedent.
Artiștii constănțeni au intrat în posesia banilor în martie 2009, ca urmare a unei executări silite și, respectiv, a unei acțiuni de poprire a conturilor CJC, instituția refuzând până la acel moment punerea în aplicare a hotărârii Tribunalului Iași.
Potrivit declarațiilor lui Lucian Borș, în cazul în care Curtea de Conturi constată că este vorba de un prejudiciu, instituția va trimite o decizie ordonatorului de credite care, în acest caz, este chiar CJC, prin care îi este pus în vedere faptul că trebuie să recupereze prejudiciul și, mai mult decât atât, să găsească persoanele vinovate. Rămâne să urmărim dacă tocmai inițiatorul proiectului și anume președintele CJC, Nicușor Constantinescu, va dispune "amendarea" persoanelor vinovate, prin aprobarea hotărârii de CJ, de concedierea abuzivă a artiștilor constănțeni care, vreme de ani de zile, au fost supuși umilințelor și bătăilor de joc și care și-au făcut dreptate doar prin intermediul instanțelor.
CJC riscă sesizarea penală
Până anul trecut, Curtea de Conturi se ocupa în mod direct de recuperarea prejudiciului și de nominalizarea celor vinovați. Așa cum a subliniat directorul instituției, odată cu intrarea în vigoare a Legii 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, instituțiile publice care se fac vinovate de un prejudiciu sunt responsabilizate în mod direct, revenindu-le, așa cum am arătat, atât sarcina de a recupera prejudiciul, cât și aceea de a indica vinovații care au lăsat pe drumuri aproximativ 30 de actori constănțeni.
În eventualitatea constatării prejudiciului CJC (ordonatorul principal de credit) și, ulterior, în cazul în care acesta nu va fi recuperat din vina sa, pasul următor va fi, tot potrivit explicațiilor lui Borș, sesizarea penală. Cu alte cuvinte, CJC, respectiv inițiatorul proiectului și consilierii județeni care au ridicat mâna pentru a aproba proiectul de hotărâre sunt buni de plată, ei riscând să dea, din buzunarele lor, banii pentru salariile artiștilor, adică cele două milioane lei noi.
Constănțenii plătesc din banii lor greșelile aleșilor locali
Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul despăgubirilor morale pe care le pretind cei aproximativ 30 de actori. Reamintim, în acest sens, că pe rolul Tribunalului Constanța se află, în prezent, un dosar în care artiștii concediați abuziv cer CJC daune morale de 10.000 de euro fiecare. Și aici, în cazul în care vor avea sorți de izbândă, daunele vor fi plătite tot din BANI PUBLICI, respectiv din banii constănțenilor.
Potrivit avocatului Ion Popescu, cel care a apărat, ca și până acum, interesele artiștilor constănțeni, "acțiunea e admisibilă, deși nu se știe dacă suma cerută ca daune morale va rămâne sau nu aceasta".
În ceea ce privește suma de două milioane de lei, salarii plătite actorilor pentru perioada 2005-2007, avocatul Ion Popescu a declarat: "În bună regulă, banii ar trebui imputați celor care au dat o hotărâre ilegală".
Aceeași părere a avut-o și consilierul județean democrat-liberal Adrian Gheorghiță, în opinia căruia "consilierii județeni care au votat atunci o hotărâre abuzivă sunt responsabili și, prin urmare, trebuie să plătească". Pedelistul a explicat că o primă măsură care ar putea fi luată e chiar la îndemâna Consiliului Județean, care se poate întoarce împotriva celor vinovați. Fapt care, așa cum a subliniat și Gheorghiță, este prea puțin probabil, "de vreme ce aceia care ar trebui să verifice sunt tocmai cei care au avut această atitudine abuzivă". Totodată, consilierul județean a precizat și că, din punctul său de vedere, "un aspect e foarte clar": "Noi (n.r.- constănțenii plătitori de taxe) plătim acum pentru greșelile lor!". Ca și Ion Popescu, Adrian Gheorghiță a declarat că instituția Curții de Conturi "este în măsură, dacă CJC nu se va sesiza, să dispună recuperarea sumelor de bani de la persoanele care se fac direct responsabile".
În ciuda nemulțumirii generate atât în rândul foștilor și actualilor consilieri județeni, cât mai ales a opiniei publice, aleșii locali din mandatul trecut care au votat împotriva reorganizării teatrelor constănțene nu au făcut, până în prezent, niciun demers concret vizavi de plata, din bani publici, a sumelor care le revin, de drept, artiștilor concediați în mod abuziv.
În ceea ce îl privește pe fostul consilier județean Victor Manea, în prezent membru în Consiliul Local Municipal, liberalul nu pare a fi la fel de vehement ca acum câțiva ani când era mult mai combativ, făcându-i opoziție lui Nicușor Constantinescu. Resemnat, Manea a spus că "nu este prima dată când constănțenii plătesc din banii lor pentru greșelile aleșilor". "Nu trebuie căutați acum vinovați. Sunt instituții ale statului care trebuie să spună cine ce vină are. Tragedia este că am pierdut un brand, Teatrul Fantasio, cu care ne-am fi putut lăuda acum așa cum o facem cu echipele de handbal, volei…", a declarat Manea.
Stelian Duțu: "Toți consilierii riscă să răspundă pentru hotărârea abuzivă"
Una dintre persoanele care au atras atenția, la vremea respectivă, asupra proiectelor pe care își pun semnătura consilierii județeni și care, de asemenea, susțineau că, în cazul unui prejudiciu, riscă să plătească din propriile buzunare a fost Stelian Duțu. Fostul președinte al CJC, în perioada 2000-2004, Duțu a explicat că, la momentul de față, este extrem de dificil de dovedit cine a votat "pentru" și cine "împotrivă". Chiar dacă există atât consilieri pedeliști, cât și aleși locali liberali care susțin că s-au opus Hotărârii 150/2004, "în cazul în care nu există un proces verbal în care să fie menționați nominal care, cum a votat sau măcar o precizare expresă a felului în care au votat grupurile politice din CJ", susține Duțu, "toți consilierii vor răspunde". În sensul acesta, menționăm că pe site-ul oficial al CJC nu există un proces verbal în care să fie prevăzut cum a votat fiecare consilier județean în parte, și nici numărul de voturi cu care a trecut această hotărâre.
Considerând că "ceea ce li se întâmplă acum artiștilor e un act de dreptate, e drept, tardivă, o satisfacție simbolică", fostul președinte al CJC a declarat că "ideal și moral" ar fi ca plata celor două milioane de lei să fie imputată celor vinovați, și nu constănțenilor. Astfel, Duțu a explicat că singura cale de atac pentru aleșii locali care au votat împotrivă ar fi notificarea Curții de Conturi. Mai exact, el a afirmat că toți consilierii care s-au opus proiectului "trebuie să se desolidarizeze de colegii lor și să-și facă dreptate". Nu în ultimul rând, Duțu și-a exprimat scepticismul vizavi de un gest pe care CJC l-ar putea face pentru a clarifica situația și pentru a decide cine este, de fapt, responsabil: "Instituția trebuie să se întoarcă împotriva celor vinovați, dar ei nu vor adopta niciodată o hotărâre împotriva lor: ei împotriva lor", a conchis Stelian Duțu.
Reamintim că ziarul "Cuget liber" a inițiat, pe 11 decembrie 2008, o petiție intitulată "Autorii distrugerii culturii constănțene să plătească despăgubirile către artiștii concediați abuziv", demers care a avut ecou în rândul constănțenilor, pentru artiștii constănțeni semnând, în semn de solidaritate, și nume din scena politică din Constanța.
Menționăm că, în ședința de CJC din 19 august 2004, la mapa proiectului de hotărâre care a vizat reorganizarea Teatrului Dramatic "Ovidius" și a Teatrului "Fantasio" și înființarea "Teatrului Național Constanța" s-au aflat, pe lângă expunerea de motive semnată de Nicușor Con-stantinescu, Avizul Comisiei de specialitate pentru cultură, învățământ și sport, datat din 16 august, Raportul Direcției Buget Finanțe, Avizul Comisiei de specialitate Studii, Prognoze Economico-Sociale, Buget-Finanțe și Administrarea Do-meniului Public și Privat al Jude-țului, datat din 18 august, și Raportul Direcției de Cultură, Învățământ, Tineret, Sport și Relații Interetnice din cadrul CJC Constanța, semnat de directorul care ocupă și în prezent acest post, Cristian Zgabercea.
De asemenea, precizăm că cele două adrese înaintate către Ministerul Culturii și Cultelor, în data de 23 august 2004, de către Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța au fost semnate de directorul executiv, Florența-Nicoleta Marinescu.
Așa s-a întâmplat și în cazul drepturilor salariale ale celor aproximativ 30 de artiști constănțeni care, urmare a hotărârii Consiliului Județean de reorganizare a Teatrului Dramatic "Ovidius" și a Teatrului "Fantasio", au rămas pe drumuri. Ei au câștigat, în instanță, procesul cu CJC,
iar la finalul lunii martie 2009 au intrat în posesia salariilor aferente perioadei 2005-2007, suma totală ajungând la două milioane lei noi, valoare achitată din BANI
PUBLICI.
Ținând cont de suma mare la care se ridică drepturile salariale ale actorilor, dar mai ales de faptul că plata acestora a fost făcută după ce Tribunalul Iași a decis, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, că Hotărârea 150/2004 a CJC (care privea reorganizarea Teatrului Dramatic "Ovidius" și a Teatrului "Fantasio" și, respectiv, înființarea Teatrului Național Constanța) este ilegală, constănțenii pot considera, pe cale de consecință, că cele două milioane de lei noi reprezintă un prejudiciu pentru instituția publică de la malul mării. Prejudiciul a fost achitat însă din banii contribuabililor, cu alte cuvinte, ai constănțenilor plătitori de taxe și impozite.
Nicușor Constantinescu trebuie să se amendeze singur
Dacă plata salariilor de către CJC constituie sau nu un prejudiciu pentru instituția publică, rămâne de văzut. Și asta pentru că singura instituție abilitată să decidă acest aspect este Curtea de Conturi Constanța. Potrivit explicațiilor lui Lucian Borș, directorul Curții de Conturi Constanța, orice constănțean și, implicit, orice consilier județean, din fostul sau din actualul mandat, poate sesiza instituția cu privire la un eventual prejudiciu adus CJC. Trebuie menționat că un răspuns oficial la această problemă va fi formulat eventual în cursul anului 2010, controalele Curții de Conturi vizând activitatea instituției în anul precedent.
Artiștii constănțeni au intrat în posesia banilor în martie 2009, ca urmare a unei executări silite și, respectiv, a unei acțiuni de poprire a conturilor CJC, instituția refuzând până la acel moment punerea în aplicare a hotărârii Tribunalului Iași.
Potrivit declarațiilor lui Lucian Borș, în cazul în care Curtea de Conturi constată că este vorba de un prejudiciu, instituția va trimite o decizie ordonatorului de credite care, în acest caz, este chiar CJC, prin care îi este pus în vedere faptul că trebuie să recupereze prejudiciul și, mai mult decât atât, să găsească persoanele vinovate. Rămâne să urmărim dacă tocmai inițiatorul proiectului și anume președintele CJC, Nicușor Constantinescu, va dispune "amendarea" persoanelor vinovate, prin aprobarea hotărârii de CJ, de concedierea abuzivă a artiștilor constănțeni care, vreme de ani de zile, au fost supuși umilințelor și bătăilor de joc și care și-au făcut dreptate doar prin intermediul instanțelor.
CJC riscă sesizarea penală
Până anul trecut, Curtea de Conturi se ocupa în mod direct de recuperarea prejudiciului și de nominalizarea celor vinovați. Așa cum a subliniat directorul instituției, odată cu intrarea în vigoare a Legii 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, instituțiile publice care se fac vinovate de un prejudiciu sunt responsabilizate în mod direct, revenindu-le, așa cum am arătat, atât sarcina de a recupera prejudiciul, cât și aceea de a indica vinovații care au lăsat pe drumuri aproximativ 30 de actori constănțeni.
În eventualitatea constatării prejudiciului CJC (ordonatorul principal de credit) și, ulterior, în cazul în care acesta nu va fi recuperat din vina sa, pasul următor va fi, tot potrivit explicațiilor lui Borș, sesizarea penală. Cu alte cuvinte, CJC, respectiv inițiatorul proiectului și consilierii județeni care au ridicat mâna pentru a aproba proiectul de hotărâre sunt buni de plată, ei riscând să dea, din buzunarele lor, banii pentru salariile artiștilor, adică cele două milioane lei noi.
Constănțenii plătesc din banii lor greșelile aleșilor locali
Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul despăgubirilor morale pe care le pretind cei aproximativ 30 de actori. Reamintim, în acest sens, că pe rolul Tribunalului Constanța se află, în prezent, un dosar în care artiștii concediați abuziv cer CJC daune morale de 10.000 de euro fiecare. Și aici, în cazul în care vor avea sorți de izbândă, daunele vor fi plătite tot din BANI PUBLICI, respectiv din banii constănțenilor.
Potrivit avocatului Ion Popescu, cel care a apărat, ca și până acum, interesele artiștilor constănțeni, "acțiunea e admisibilă, deși nu se știe dacă suma cerută ca daune morale va rămâne sau nu aceasta".
În ceea ce privește suma de două milioane de lei, salarii plătite actorilor pentru perioada 2005-2007, avocatul Ion Popescu a declarat: "În bună regulă, banii ar trebui imputați celor care au dat o hotărâre ilegală".
Aceeași părere a avut-o și consilierul județean democrat-liberal Adrian Gheorghiță, în opinia căruia "consilierii județeni care au votat atunci o hotărâre abuzivă sunt responsabili și, prin urmare, trebuie să plătească". Pedelistul a explicat că o primă măsură care ar putea fi luată e chiar la îndemâna Consiliului Județean, care se poate întoarce împotriva celor vinovați. Fapt care, așa cum a subliniat și Gheorghiță, este prea puțin probabil, "de vreme ce aceia care ar trebui să verifice sunt tocmai cei care au avut această atitudine abuzivă". Totodată, consilierul județean a precizat și că, din punctul său de vedere, "un aspect e foarte clar": "Noi (n.r.- constănțenii plătitori de taxe) plătim acum pentru greșelile lor!". Ca și Ion Popescu, Adrian Gheorghiță a declarat că instituția Curții de Conturi "este în măsură, dacă CJC nu se va sesiza, să dispună recuperarea sumelor de bani de la persoanele care se fac direct responsabile".
În ciuda nemulțumirii generate atât în rândul foștilor și actualilor consilieri județeni, cât mai ales a opiniei publice, aleșii locali din mandatul trecut care au votat împotriva reorganizării teatrelor constănțene nu au făcut, până în prezent, niciun demers concret vizavi de plata, din bani publici, a sumelor care le revin, de drept, artiștilor concediați în mod abuziv.
În ceea ce îl privește pe fostul consilier județean Victor Manea, în prezent membru în Consiliul Local Municipal, liberalul nu pare a fi la fel de vehement ca acum câțiva ani când era mult mai combativ, făcându-i opoziție lui Nicușor Constantinescu. Resemnat, Manea a spus că "nu este prima dată când constănțenii plătesc din banii lor pentru greșelile aleșilor". "Nu trebuie căutați acum vinovați. Sunt instituții ale statului care trebuie să spună cine ce vină are. Tragedia este că am pierdut un brand, Teatrul Fantasio, cu care ne-am fi putut lăuda acum așa cum o facem cu echipele de handbal, volei…", a declarat Manea.
Stelian Duțu: "Toți consilierii riscă să răspundă pentru hotărârea abuzivă"
Una dintre persoanele care au atras atenția, la vremea respectivă, asupra proiectelor pe care își pun semnătura consilierii județeni și care, de asemenea, susțineau că, în cazul unui prejudiciu, riscă să plătească din propriile buzunare a fost Stelian Duțu. Fostul președinte al CJC, în perioada 2000-2004, Duțu a explicat că, la momentul de față, este extrem de dificil de dovedit cine a votat "pentru" și cine "împotrivă". Chiar dacă există atât consilieri pedeliști, cât și aleși locali liberali care susțin că s-au opus Hotărârii 150/2004, "în cazul în care nu există un proces verbal în care să fie menționați nominal care, cum a votat sau măcar o precizare expresă a felului în care au votat grupurile politice din CJ", susține Duțu, "toți consilierii vor răspunde". În sensul acesta, menționăm că pe site-ul oficial al CJC nu există un proces verbal în care să fie prevăzut cum a votat fiecare consilier județean în parte, și nici numărul de voturi cu care a trecut această hotărâre.
Considerând că "ceea ce li se întâmplă acum artiștilor e un act de dreptate, e drept, tardivă, o satisfacție simbolică", fostul președinte al CJC a declarat că "ideal și moral" ar fi ca plata celor două milioane de lei să fie imputată celor vinovați, și nu constănțenilor. Astfel, Duțu a explicat că singura cale de atac pentru aleșii locali care au votat împotrivă ar fi notificarea Curții de Conturi. Mai exact, el a afirmat că toți consilierii care s-au opus proiectului "trebuie să se desolidarizeze de colegii lor și să-și facă dreptate". Nu în ultimul rând, Duțu și-a exprimat scepticismul vizavi de un gest pe care CJC l-ar putea face pentru a clarifica situația și pentru a decide cine este, de fapt, responsabil: "Instituția trebuie să se întoarcă împotriva celor vinovați, dar ei nu vor adopta niciodată o hotărâre împotriva lor: ei împotriva lor", a conchis Stelian Duțu.
Reamintim că ziarul "Cuget liber" a inițiat, pe 11 decembrie 2008, o petiție intitulată "Autorii distrugerii culturii constănțene să plătească despăgubirile către artiștii concediați abuziv", demers care a avut ecou în rândul constănțenilor, pentru artiștii constănțeni semnând, în semn de solidaritate, și nume din scena politică din Constanța.
Menționăm că, în ședința de CJC din 19 august 2004, la mapa proiectului de hotărâre care a vizat reorganizarea Teatrului Dramatic "Ovidius" și a Teatrului "Fantasio" și înființarea "Teatrului Național Constanța" s-au aflat, pe lângă expunerea de motive semnată de Nicușor Con-stantinescu, Avizul Comisiei de specialitate pentru cultură, învățământ și sport, datat din 16 august, Raportul Direcției Buget Finanțe, Avizul Comisiei de specialitate Studii, Prognoze Economico-Sociale, Buget-Finanțe și Administrarea Do-meniului Public și Privat al Jude-țului, datat din 18 august, și Raportul Direcției de Cultură, Învățământ, Tineret, Sport și Relații Interetnice din cadrul CJC Constanța, semnat de directorul care ocupă și în prezent acest post, Cristian Zgabercea.
De asemenea, precizăm că cele două adrese înaintate către Ministerul Culturii și Cultelor, în data de 23 august 2004, de către Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța au fost semnate de directorul executiv, Florența-Nicoleta Marinescu.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!