"Serbia este interesată să investească în portul Constanța"

Portul Constanța joacă un rol vital pentru economia Serbiei. Dependența de el a crescut după dezmembrarea Iugoslaviei și despărțirea de Muntenegru. O serie de ramuri de activitate, dar mai ales agricultura și siderurgia acestei țări n-ar putea respira fără plămânul românesc de la Marea Neagră. Constanța este poarta sa de intrare a materiilor prime (minereuri, cărbune, carburanți) și cea de ieșire a produselor finite (cereale, laminate, instalații etc.).
La rândul ei, România are de câștigat. Cele 1,5 milioane de tone de mărfuri derulate anual de companiile sârbești pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și prin portul Constanța îi aduc importante venituri și dau de lucru multor români.

Interese comune
Dunărea și portul Constanța constituie temele principale de discuție la fiecare întâlnire dintre Traian Băsescu, președintele României, și omologul sârb, Boris Tadic. La întâlnirea din februarie 2008, de la București, Tadic declara că țara sa este interesată să-și sporească investițiile din portul Constanța, să construiască o flotă pe Dunăre, care să servească traficului de mărfuri dintre Serbia și Constanța, și să realizeze în comun cu România, Croația și Italia oleoductul Constanța – Pancevo – Trieste.
La sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unei noi întâlniri la București, cei doi șefi de stat au discutat despre proiectul promovat de România ca în perioada următoare, la nivel european, să aibă loc discuții politice legate de unificarea regulamentelor Dunării și ale Rinului, în așa fel încât calea de navigație dintre Marea Nordului și Marea Neagră, dintre Constanța și Rotterdam, să poată fi valorificată de toate țările riverane.
Boris Tadic n-a ratat prilejul de a face o scurtă vizită în portul Constanța și de a vedea la fața locului investiția sârbească de pe molul I S. Sâmbătă, 28 martie, el a fost primit, la sediul administrației portuare, de directorul general Ioan Bălan. La prezentarea făcută de gazde, Tadic a pus o mulțime de întrebări referitoare la proiectele de investiții existente. "Serbia este interesată să investească în portul Constanța" – a declarat, el pentru cotidianul "Cuget Liber".
După un scurt popas în noul terminal de pasageri, împreună cu gazdele sale, președintele sârb s-a îmbarcat pe nava "Anghel Saligny". Turul portului s-a încheiat cu debarcarea pe molul I S, la silozul "Silotrans".

Proiectul "East Point"
Investiția a fost pusă în funcțiune în octombrie 1998, de compania "East Point" (Serbia) în colaborare cu "Romtrans" SA. La acel moment, era cel mai mare siloz de cereale de la Marea Neagră, având o capacitate de depozitare de 100.000 tone și putând asigura derularea a 700.000 – 800.000 tone de cereale pe an.
"East Point" a demarat proiectul pentru extinderea silozului. Investiția va asigura dublarea capacității de depozitare și va permite derularea până la 3 milioane de tone de grâu, porumb și soia, pe an.
"East Point" deține propria flotă de nave fluviale. Cu sprijinul fondului de investiții american "Templeton", ea a achiziționat, în 2006, compania de navigație "DDSG Kargo", din Austria. Aceasta cuprinde 269 împingătoare, nave cu autopropulsie, barje pentru mărfuri uscate și lichide. Afacerile "East Point" se derulează în proporție de 50% în Serbia, iar restul în România, Rusia, Ucraina, Kazahstan și China. 70% din exporturile derulate de companie sunt destinate Europei, iar 30%, Statelor Unite.
Înainte de izbucnirea crizei economice, Serbia contribuia cu circa 1,5 milioane tone de mărfuri la traficul pe Canalul Dunăre –Marea Neagră și prin portul Constanța. Din această cantitate, exporturile însemnau aproape 700.000 de tone, fiind reprezentate de cereale și de laminatele produse de combinatul de la Snederevo. Importurile, în volum de aproximativ 800.000 de tone, constau din minereu de fier pentru Snederevo, produse alimentare și furaje.