Actele medicale ale pacienților Spitalului Județean zac pe podea

Internările, consulturile sau investigațiile medicale realizate în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța sunt consemnate în documente care, invariabil, ajung în arhiva unității medicale. De-a lungul timpului, numărul pacienților a tot crescut - astfel că în prezent aproximativ 5.000 de persoane trec, lunar, pragul instituției sanitare -, dar capacitatea arhivei nu s-a mărit semnificativ. Rezultatul: dosarele cu foile de observații medicale, registrele de consultații, mai precis toate actele emise și "plimbate" prin spital, cum obișnuiesc să spună arhivarii instituției, au ajuns să zacă pe podea, printre rafturi, în condiții necorespunzătoare.

Actele medicale pot fi necesare, la un moment dat, fie pacienților care au apelat la serviciile medicilor din SCJU Constanța, fie unor instituții precum direcții de asistență socială și instanțe de judecată. Din acest motiv, legea arhivelor impune ca foile de observații medicale întocmite la nivelul secțiilor, fișele realizate în Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), registrele de consultații, certificatele constatatoare ale nașterii să fie păstrate timp de 10 ani în arhiva unității spitalicești.

Angajații SCJU Constanța s-au conformat, iar documentele medicale sunt îndosariate și strânse în două încăperi - de 30 și respectiv 70 metri pătrați - situate la demisolul spitalului și într-un depozit aflat pe strada Badea Cârțan din municipiul Constanța. În acest loc sunt depozitate statele de plată ale angajaților spitalului și actele medicale vechi de câțiva ani. Actele medicale adunate de la Secția de Neuropsihiatrie Palazu Mare sunt aduse tot la arhiva din cadrul SCJU Constanța, în vreme ce Dispensarul TBC și Spitalul de Boli Infecțioase Constanța au propriile lor spații destinate păstrării acestor documente.

SCJU Constanța are doar trei arhivari

Spațiul nu mai este suficient, atrag atenția arhivarii SCJU Constanța, căci numărul pacienților a crescut în ritm alert. Drept pentru care, dosarele medicale din 2008 au ajuns să fie "păstrate" direct pe podea, îngrămădite între rafturile deja ticsite cu acte. Dar acestea nu sunt condiții propice pentru depozitarea unor documente, căci se degradează mai repede. Cel puțin nu mai picură pe ele din instalațiile defecte, cum se întâmpla înainte de 2001, când arhiva se afla la subsolul unității sanitare.

Pe de altă parte, nici faptul că sunt răsfoite, zi de zi, atât de arhivari, cât și de studenții Facultății de Medicină din cadrul Universității "Ovidius" Constanța, care fac practica în spital, nu este de ajutor. "În 2006, în toate secțiile spitalului au fost aduse computere, dar noi nu am primit niciunul. Și poate că tocmai la arhivă ar fi trebuit în primul rând un computer, pentru a ține o evidență electronică a documentelor medicale, pentru a nu le răsfoi atât de des. De asemenea, zilnic suntem sunate din secții să găsim fișele unor pacienți care au mai fost internați în SCJU Constanța cu ceva vreme în urmă și trebuie să le găsim repede. Am scurta timpul de căutare dacă ar exista un computer, pentru că acum trebuie să luăm la mână dosarele și durează", a afirmat arhivarul Carmen Arghirescu. Nici studenții care fac practica sau care pregătesc vreo lucrare de licență sau doctorat nu au o sarcină mai ușoară. În mod normal, aceștia ar fi trebuit să aștepte, cuminți, într-o sală de studiu în vreme ce un arhivar caută actele medicale de interes. La SCJU Constanța nu există însă o astfel de sală de studiu, iar numărul arhivarilor este mult prea mic: doar trei persoane au grijă de întreaga documentație. Astfel că studenții își caută singuri, conștiincioși, informațiile dorite.

Dotările lipsesc: fără computer, dar și fără pixuri

Tot în sarcina arhivarilor intră și găsirea documentelor medicale solicitate de instanțele de judecată, necesare în desfășurarea proceselor, de direcțiile de asistență socială sau de mămicile care au "uitat" să-și declare la timp copiii. Nu de puține ori se întâmplă ca datele menționate în cereri să fie eronate, căutarea mai îndelungată și numărul dosarelor răsfoite mai mare. Cel mai recent caz este al unei femei din Hârșova, care a depus o solicitare la SCJU Constanța prin care cerea să-i fie eliberate certificate de constatare a nașterii a doi dintre copii. În cazul unuia dintre copii, arhivarii au descoperit - nu cu surprindere, ce-i drept! – că datele indicate erau eronate: femeia susținea că ar fi născut în august 1991, când în realitate fiul ei a venit pe lume în luna octombrie a aceluiași an. Iar astfel de situații sunt frecvente.

Cât privește condițiile în care își desfășoară activitatea arhivarii spitalului constănțean, și acestea lasă de dorit. Angajații spun că sunt în situația de a-și achiziționa din buzunarul propriu până și pixurile folosite pentru formularea răspunsurilor la solicitări. "Primim câte un pix de persoană pe lună și se pare că este de ajuns", ne-a mai spus unul dintre arhivari. Soluții pentru reabilitarea arhivei spitalului ar fi, dar sunt necesare fonduri consistente.

Noua conducere a spitalului încă descoperă "hibele"

Fostul director administrativ al spitalului, Florentin Streinu, elaborase un proiect pentru construirea unei noi clădiri, care să adăpostească arhiva. Potrivit proiectului, imobilul cu demisol, parter și două etaje urma să se întindă pe 800 metri pătrați și să fie amplasat în partea de sud a unității spitalicești, în spațiul unde în prezent se află platforma de gunoi. Pentru realizarea acestei clădiri, care ar cuprinde birouri pentru arhivari și spațiu suficient pentru depozitarea documentelor, ar fi necesară suma de un milion de euro, potrivit calculelor făcute de proiectanți, fapt care scade șansele de a fi pus în practică în viitorul apropiat. Pe de altă parte, noua conducere susține că abia își preia atribuțiile în cursul acestei săptămâni și încă nu a avut timp să descopere toate "hibele" din cadrul SCJU Constanța. Directorul administrativ Marinică Dragu a arătat că va analiza situația arhivei spitalului, pentru a stabili măsurile care pot fi luate.