Anul care va veni... le va risipi pe toate

2008 a fost un an plin din punct de vedere politic și administrativ, atât pe plan local, dar și la nivel național. Am pășit în anul care stă să se încheie înotând prin troiene și, din câte, se pare avem șanse să îl terminăm așișderea. Am trecut prin alegeri locale și, în premieră, am avut parte și de primul scrutin uninominal la parlamentarele din 30 noiembrie.

Nu în cele de pe urmă, am fost martorii unor campanii agresive și murdare, în care stânga și dreapta s-au împroșcat cu noroi cât le-au ținut puterile, dar acum sfârșim anul prin a-i avea împreună la guvernare.

Constanța nu a făcut nici ea excepție... Nu cred că a uitat cineva că anul 2008 a debutat cu o săptămână de izolare la domiciliu pentru cei mai mulți dintre constănțeni, ca urmare a unei zăpezi abundente care s-a abătut asupra litoralului românesc al Mării Negre. Administrația locală a fost luată atunci mai mult decât prin surprindere, edilul-șef ne trimitea bezele din Brazilia, iar vicele Stan apărea pe la TV-uri trăgându-și nasul și făcând astfel dovada că participă intens la... deszăpezire și dădea asigurări că... se circulă bine în Constanța.

Realitatea?! Imaginile vorbesc de la sine....

Experiența nefericită a însoritei administrații cu iz brazilian a fost luată drept o gură de oxigen și rampă de lansare de către adversarii politici. Liberalii au fost cei care au atacat furtunos, grație, ce-i drept, și postului TV din dotare. A fost ieșirea la rampă a lui Victor Manea, cel care avea să intre în lupta pentru Primăria Constanța din iunie 2008, din partea PNL. Consilier județean la acea vreme, Victor Manea a criticat vehement, dar pe bună dreptate, lipsa de implicare a administrației locale constănțene în deblocarea orașului de la malul mării. Competiția electorală din iunie i-a motivat încă de la începutul anului și pe alți pretendenți la fotoliile de primari sau consilieri locali. Nu mai departe Năvodariul care a intrat și el în 2008 sub semnul blocajului. Adminis-trația locală devenise un câmp de luptă între taberele primarului de la acea vreme, Tudorel Calapod (PD-L), a pesedistului Nicolae Matei, consilier local pe atunci, și a liberalului Jean Paul Tucan, și el fost, dar și actual membru în Consiliul Local Năvodari. Toți trei își doreau cu ardoare fotoliul de primar al orașului, motiv pentru care s-au și înscris în competiția electorală.

Luna februarie a fost marcată și de un scandal în organizația PSD Constanța. Războiul Stancă - Mazăre a ținut prima pagină a ziarelor, iar acuzele și jignirile au fost la rang de arme. După ce Mazăre a amenințat că îi va lăsa pe pesediști fără candidat la alegerile locale, cel sacrificat de dragul edilului tomitan a fost Petre Stancă. Odată cu calitatea de membru de partid, Stancă și-a pierdut și fotoliul de consilier județean și, implicit, funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța.

Bush la Constanța

Luna aprilie a început în spirit… american. În perioada 1-4 aprilie, președintele american George W. Bush s-a aflat în vizită în România, într-una din zile el având o întâlnire cu șeful statului, Traian Băsescu, la vila de protocol de la Neptun. Tot în aprilie a debutat și depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din iunie.

Mai 2008 a stat, de altfel, sub semnul campaniei electorale.

Mazăre câștigă un nou mandat

Iunie a adus constănțenilor noile administrații locale… în mare parte aceleași, însă. Astfel, PSD a câștigat municipiul și județul Constanța fără drept de apel, candidatul social-democrat pentru fotoliul de primar (n.r. - Radu Mazăre) obținând 68,65%, liberalul Victor Manea doar 11,22%, iar pedelistul Dorel Onaca 10,46%.

La Consiliul Local Municipal, PSD a obținut majoritatea cu 58,2%, PD-L a adunat 17,4% din voturile valabil exprimate, în timp ce liberalii au luat doar 11%. Concret, ca număr de mandate, pesediștii dețin 19, pedeliștii cinci, în timp ce liberalii au doar trei mandate. Și în ceea ce privește Consiliul Județean, PSD-ul a ieșit tot pe locul I. Candidatul social-democrat Nicușor Constantinescu a câștigat șefia CJC cu 52,4% din voturi, urmat de pedelistul Ion Popescu, cu 22%. Pe locul trei s-a aflat penelistul George Dragomir, cu un procent de 15,3%. Ceilalți candidați au obținut sub trei procente.

Război în PD-L Constanța

În urma rezultatelor slabe obținute de PD-L Constanța, conducerea partidului a fost dizolvată pe 23 iunie. Tot atunci, în cadrul unei ședințe la care a luat parte și Elena Udrea, secretar executiv al Partidului Democrat-Liberal, avocatul Ion Popescu a fost numit președinte interimar al Organizației Județene a partidului în locul lui Stelian Duțu.

De precizat este că tot la începutul lunii iunie, Biroul Permanent Județean al PD-L a decis excluderea din partid a lui Narciz Amza, a Mădălinei Popa și a lui Dănuț Moisoiu, acesta din urmă fiind acu-zat de "colaboraționism cu PSD-ul". Excluderea celor mai contestați pedeliști constănțeni a repre-zentat începutul unor numeroase tensiuni în sânul PD-L, tensiuni "orchestrate" atât de Moisoiu, cât și de fostul lider al Organizației de Tineret, Mihai Bobe.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește administrația locală, trebuie menționat că pe 18 iunie s-a constituit legal Consiliul Local Constanța, iar pe 23 iunie a avut loc ședința de constituire a Consiliului Județean.

Iulie a fost o lună pe cât de fierbinte din punct de vedere al temperaturilor atinse, pe atât de încărcată de evenimente. Ceea ce a dominat a fost, însă, amploarea pe care a luat-o mișcarea contestatarilor din PD-L, acei excluși care nu au ratat nicio ocazie de a acuza conducerea de atunci pentru rezultatele slabe de la locale.

La finele lui iulie, conducerea județeană a PD-L a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că BPJ a înaintat la BPN propunerea de excludere din partid a lui Stelian Duțu, a cărui activitate a fost considerată "subversivă".

Banias, președinte al democrat-liberalilor

Luna august a adus cu ea fulgerătoarea demisie a lui Ion Popescu din funcția de președinte interimar al PD-L Constanța, decizie care a tensionat, din nou, apele în interiorul partidului. Demisia acestuia (pe data de 8 august) a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât Popescu obținuse la alegerile locale un scor peste cel al partidului și, de asemenea, el se bucura de sprijin de la centru. Prin urmare, partidul a desemnat, pe 10 august, o nouă conducere, președinte fiind ales Mircea Banias.

Tot în august, Prefectura Constanța a organizat, cu ocazia Zilei Marinei Române, o serie de manifestări dedicate evenimentului din 15 august, printre care s-au numărat expoziții, defilări ale Gărzii de Onoare, dar și omagierea personalităților care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de Flotă.

Septembrie a debutat cu o… răzgândire. După ce anunțase inițial că își va da demisia pentru a candida din partea PNL pe Colegiul 9 la deputați, prefectul Dănuț Culețu a anunțat pe 4 septembrie că nu va mai intra în cursa pentru parlamentare, preferând să-și ducă la bun sfârșit mandatul de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Tot în luna septembrie a început și agitația din jurul candidaților la alegerile generale de la sfârșitul lui noiembrie. În acest sens, partidele și-au prezentat candidații în cadrul unor lansări care mai de care mai inedite.

A-nceput campania…

Lansările oficiale, cu baloane și tam tam au avut loc în luna octombrie. Astfel, dacă pedeliștii constănțeni aspiranți la un mandat de parlamentar s-au lansat o dată în prezența liderilor naționali, pe 6 octombrie și apoi în cadrul unui eveniment intitulat, inspirat, "Toate pânzele sus", liberalii au avut parte de o organizare ceva mai modestă. Nu același lucru se poate spune, însă, despre social-democrați care, mai mult sau mai puțin originali, au intrat în cursa pentru Parlamentul României cu… bocancii, cazmaua și cascheta. Acestea din urmă au făcut parte, de-a lungul campaniei electorale, din garderoba pesediștilor constănțeni, candidați la Camera Deputaților și la Senat.

În planul administrației locale din Mangalia, demisia liberalului Viorel Oleniuc din funcția de viceprimar, pe data de 8 octombrie, a tergiversat și mai mult activitatea Consiliului Local Mangalia, consiliu care și așa mai mult stag-nează decât lucrează în folosul cetățenilor. Acest fapt e cauzat de permanentele scandaluri și tensiuni existente între consilierii PSD și primarul Claudiu Tusac, pe de o parte, și ceilalți aleși locali, de cealaltă parte. De precizat este că mangalioții nu au, nici în prezent, un viceprimar.

Pe 31 octombrie s-a dat, oficial, startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare uninominale.

În prima zi a lunii noiembrie, Biroul Electoral Județean a decis, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a numelui candidaților propuși de partidele și alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților cu reprezentare în Parlament, precum și a celor provenind din partidele și alianțele fără grup parlamentar. Ce a urmat în luna noiembrie s-a constituit, și la nivelul județului Constanța, ca și în restul țării, într-una dintre cele mai agresive campanii electorale de după ’89, unii dintre aspiranții la un fotoliu de senator sau deputat neratând nicio ocazie de a face atacuri la persoană, tentative de intimidare a contracandidaților sau chiar afirmații extrem de dure în cadrul emisiunilor televizate. În acest sens, cel mai cunoscut exemplu este cel al PD-L Constanța, care a depus o sesizare la Biroul Electoral Județean prin care solicita dispunerea de măsuri în cazul "furtului" sloganului democrat-liberal, furt pus pe seama PSD. BEJ a dat câștig de cauză PD-L- ului dar, chiar și așa, panoul expus pe Bulevardul Alexandru Lăpușneanu, în zona Trocadero, a mai "tronat" câteva zile bune.

Primele alegeri parlamentare uninominale

Alegerile de duminică, 30 noiembrie, au constituit o premieră pentru electoratul din România. În baza unui nou sistem de vot românii i-au desemnat nominal pe cei pe care îi vor în calitate de reprezentanți în Parlament în următorii patru ani. Chiar dacă uninominalul proporțional este un sistem oarecum controversat, alegătorii au avut posibilitatea de a vota în mod direct omul, și nu lista. Constănțenii au ales, pe 30 noiembrie, 14 parlamentari de Constanța: zece deputați și patru senatori.

Potrivit BEJ, rezultatele alegerilor din 30 noiembrie arată că, la nivelul întregului județ, la Camera Deputaților, Alianța PSD-PC a obținut 47,80% din voturile valabil exprimate, PD-L 27,14%, iar PNL 14,86%. La Senat, Alianța PSD-PC a primit 51,37% din voturile constănțenilor, PD-L 28,52%, iar PNL 14,88%. Potrivit informațiilor Biroului Electoral Central, prezența la vot la nivelul județului la alegerile parlamentare a fost de 43,33%.

Din cele 14 mandate de parlamentari ce revin județului Constanța, șapte (cinci la Camera Deputaților și doi la Senat) au fost ocupate de candidați ai PSD: Alexandru Mazăre, Nicolae Moga (senatori) și deputații Cristina Dumitrache, Eduard Martin, Antonella Marinescu, Matei Brătianu și Manuela Mitrea.

În ceea ce privește PD-L, electoratul constănțean va fi reprezentat în Parlament de senatorul Mircea Banias și de trei deputați: Constantin Chirilă, Zanfir Iorguș și Maria Stavrositu.

PNL Constanța a reușit să trimită în parlament un senator, Puiu Hașotti, și doi deputați, George Dragomir și, respectiv Mihai Lupu.

Românii au sărbătorit pe 1 Decembrie, Ziua Națională a României și, totodată, 90 de ani de la Marea Unire din 1918, eveniment marcat și la Constanța.

PSD + PD-L, monstruoasa guvernare?!

În ce privește rezultatele alegerilor generale, dacă în seara de 30 noiembrie exitpoll-urile dădeau drept câștigător PSD-ul, pe 1 decembrie balanța a înclinat în favoarea PD-L. BEC a transmis rezultatele oficiale pe 4 decembrie și, potrivit acestora, configurația noului parlament este următoarea: la Camera Deputaților, PD-L a obținut 115 mandate, Alianța PSD + PC - 114, PNL - 65, UDMR - 22, la acestea adăugându-se cele 18 mandate ale minorităților naționale. Și la Senat, PD-L a obținut, în urma votului din 30 noiembrie, cele mai multe mandate, respectiv 51, Alianța PSD + PC - 49, PNL - 28, UDMR - 9.

Ceea ce a urmat au fost îndelungi negocieri între PD-L, PNL și UDMR, în primă fază, dar mai ales între PD-L și PSD în faza următoare, dat fiind faptul că liberalii s-au constituit, destul de repede, în opoziție.

Pe 14 decembrie PD-L și PSD au semnat "Parteneriatul pentru România", ceea ce a reprezentat, de fapt, protocolul de constituire a coaliției pentru asigurarea guvernării, o guvernare cel puțin neașteptată, ținând cont de faptul că dreapta și stânga și-au dat mâna.

Boc premier

Chiar dacă președintele Traian Băsescu l-a desemnat, în calitate de premier, pe Theodor Stolojan, acesta din urmă s-a răzgândit, uimind, încă o dată, atât opinia publică, cât și clasa politică. Stolojan a anunțat că renunță la funcția de premier desemnat fără a da prea multe explicații la momentul respectiv.

Pe 15 decembrie, Băsescu a anunțat că a luat notă de retragerea lui Stolojan, dar și că l-a desemnat pe Emil Boc, lider PD-L și primar al Clujului, pentru postul de prim-ministru. A doua zi a început să se contureze noul executiv, după ce Emil Boc și Mircea Geoană au anunțat structura noului Guvern. Actualul Executiv este format din premier, vicepremier, 18 ministere și un ministru pentru relația cu Parlamentul. Guvernul Boc a fost validat pe 22 decembrie de Parlament cu 324 de voturi "pentru" și 115 "împotrivă".

Pe 22 decembrie revoluționarii constănțeni au comemorat, și ei, 19 ani de la evenimentele din 22 decembrie 1989.