Aria de protecție a lacului Siughiol s-a redus la 18%

Astăzi va avea loc dezbaterea publică a raportului de mediu PUD - Orășel Lacustru de pe lacul Siutghiol. Obiectivul proiectului presupune amenajarea unei insule în zona de nord a stațiunii Mamaia, pe lac, care să cuprindă zone de ancorare a bărcilor și a altor ambarcațiuni, spații pentru sporturi de agrement (teleski nautic, yachting).

Prin implementarea Rețelei Natura 2000 în România, lacul Siutghiol a fost declarat Arie de Importanță Avifaunistică (A.I.A.), conform Directivei Habitate 92/43 din 1992 și Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA), conform Directivei Păsări (79/409 din 1979) și HG 1284/2007, codul ROSPA0057.

În ciuda faptului că apa lacului se bucură de o protecție specială, Primăria Constanța nu renunță la proiectele de realizare a teleskiului și a orășelului lacustru. Au lăsat-o mai moale și autoritățile locale de mediu. Gheorghe Babu, directorul Direcției Apelor Dobrogea Litoral, în calitate de administrator al lacului, a precizat în cadrul unei conferințe de presă că doar 18% din suprafața lacului este sit de protecție avifaunistică. Atât Primăria Constanța, cât și Administrația Canalelor Navigabile au cerut puncte de vedere de la administratorul lacului privind impactul pe care proiectele propuse îl poate avea asupra calității apei, respectiv orășelul lacustru și ecluza. "Trebuie să vedem impactul asupra calității lacului. Lacul are un nivel mai ridicat decât Marea Neagră și prin realizarea orășelului lacustru și a unei ecluze apa sărată ar putea pătrunde în lac", a precizat Gheorghe Babu.

Pentru revigorarea traficului de agrement, există planuri de realizare a unei ecluze între canalul Poarta Albă - Midia Năvodari și lacul Siutghiol.

Ecluza va avea o lungime de 29 metri, o lățime de șapte metri și un pescaj de trei metri.

Mai mult de atât, spune Babu, Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Deltei Dunării, prin vocea directorului Romulus Știucă, a spus că nici concursul de bărci, nici teleskiul și nici orășelul lacustru nu sunt o problemă pentru lacul Siutghiol.

31 de specii protejate de păsări cuibăresc pe apa lacului

Nimeni nu se poate pronunța atâta timp cât specialiștii nu fac studii aprofundate care să determine impactul proiectelor pentru viețuitoarele lacului.

Dan Hulea, directorul executiv al Societății Ornitologice Române, ne-a spus că pe lacul Siutghiol cuibăresc 31 de specii de păsări protejate.

În perioada de migrație, lacul găzduiește mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat sit RAMSAR.

Iată doar câteva dintre speciile care se întâlnesc pe apa lacului și care pot fi periclitate în urma realizării unor proiecte turistice sau sportive: pescărușul albastru, stârcul roșu, rața roșie, buhaiul de baltă, gâsca cu gât roșu, barza albă, eretele de stuf, egreta mică, șoimul de seară, presura de grădină, cufundarul, stârcul pitic, ciocârlia de Bărăgan, ciocârlia de stol, pietrarul negru, chira de baltă, chira mică, chira de mare, cormoranul mic, chirighița cu obraji albi.

În ariile protejate sunt interzise exploatările de resurse naturale și toate activitățile de construcții și investiții care nu au ca scop protejarea florei și faunei. Drept urmare, pe lacul Siutghiol nu se vor mai putea desfășura concursurile de Formula 1 pe apă, și, în același timp, primarul Radu Mazăre nu va putea să-și pună în practică proiectele de orășel lacustru și teleski-ul.

Consilierii locali au cerut atacarea în instanță a hotărârii ministerului și la Curtea Constituțională, ba unii chiar au cerut organizarea unui referendum.

Nici în prezent lacul nu beneficiază de protecție. Pe site-ul Ministerului Mediului se arată că activitatea antropică este deosebit de intensă și este manifestată prin turismul de masă, sporturi nautice, pescuit. De asemenea, așezările umane din apropierea lacului (stațiunea Mamaia, orașele Constanța și Ovidiu și Mamaia Sat) au un impact negativ asupra habitatului lacustru și a speciilor de floră și faună.