Asigurarea locuințelor va fi obligatorie începând cu 1 iulie 2009

Legea privind asigurarea obligatorie a locuințelor, promulgată de președintele României, Traian Băsescu, la începutul săptămânii precedente, a fost publicată marți, 11 noiembrie 2008, în Monitorul Oficial.

Normele metodologice de aplicare a legii se vor aproba prin hotărâre de guvern, la propunerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 90 de zile, de la data publicării. Asigurările de locuințe devin obligatorii, numai începând cu data de 1 iulie 2009, conform legislației în vigoare.

Legea prevede constituirea unei societăți de asigurare - reasigurare, constituită prin asocierea companiilor de asigurare existente, denumită Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Pool-ul va fi valabil pe o perioadă de 12 luni, cu începere de la ora zero a zilei următoare celei în care s-a plătit prima obligatorie.

Suma asigurată obligatoriu, adică suma asigurata ce poate fi acordată, este echivalentul în lei a 20.000 de euro pentru fiecare locuință de tip A (construcție cu structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă, sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic) și a 10.000 de euro, pentru fiecare locuință de tip B (construcție cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic).

Prima obligatorie (suma de bani pe care o plătește proprietarul unei locuințe, în calitatea sa de asigurat, ori împuternicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia) reprezintă echivalentul în lei a 20 euro pentru locuințele de tip A și, respectiv, a 10 euro pentru locuințele de tip B. Plata primelor obligatorii se va face anticipat, cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea valabilității Pool-ului.

Contractul de asigurare obligatorie a locuințelor se va încheia în formă scrisă între PAID și proprietarul locuinței și va trebui să îndeplinească cel puțin următoarele condiții: suma asigurată trebuie sa fie egală cu cea asigurată obligatoriu (20.000 euro pentru locuințele de tip A și 10.000 de euro pentru locuințele de tip B) și riscurile asigurate prin contract trebuie sa cuprindă daunele produse construcțiilor cu destinația de locuință de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului natural. Prin dezastru natural se înțelege cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundații, ca fenomene naturale. Anexele, dependințele care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuința asigurată, precum și bunurile din interiorul locuinței nu intră în sfera de aplicare a legii.

În cazul în care o locuință face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare va fi în sarcina locatorului. În situația persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se va suporta din bugetele locale, pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.

În cazul construcțiilor cu destinația de locuință aflate în coproprietate, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință în parte. În acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuință în parte.

Legea mai stabilește că pentru proprietățile imobiliare în care sunt cel puțin patru apartamente se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință în parte. Valoarea sumei asigurate obligatoriu, respectiv a primei obligatorii se va constitui din totalul sumelor care ar fi datorate pentru fiecare locuință în parte, iar procentul din prima de asigurare, datorat de fiecare persoană co-asigurată, se va stabili în raport cu numărul de locuințe aflate în proprietatea acesteia, respectiv în funcție de cota-parte care revine persoanei respective din locuința aflată în coproprietate.