Bugetul pe 2009 se proiectează cu… bisturiul

Proiectarea bugetului de stat consolidat pe 2009 este primul examen pe care îl dă Guvernul Boc. Viitoarea construcție bugetară trebuie să răspundă unui număr mai mare de nevoi ale societății românești, în condițiile existenței a numeroase constrângeri interne și internaționale.

Un an al așteptărilor sociale

Presiunile cele mai mari vin din zona cheltuielilor cu salariile și pensiile. Conform acordului semnat pe 25 iulie 2008 de Guvernul Tăriceanu II și de marile confederații sindicale și patronale, salariul minim brut ar trebui să crească de la 540 la 600 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2009.

Automat, ar trebui să aibă loc majorarea tuturor salariilor bugetarilor, care sunt calculate în funcție de nivelul acestuia. Pe de altă parte, ar urma să crească în valoare absolută toate sporurile, pentru că acestea sunt raportate la salariul de bază. Nu în ultimul rând ar spori primele de concediu, de Paști, de Crăciun, a căror mărime este în funcție de salariul minim sau de cel de bază. Așteptările cele mai mari vin din zona educației. Profesorii așteaptă să se aplice retroactiv, de la 1 octombrie 2008, legea care le majorează salariile cu 50%.

Din prima zi a anului, ar trebui să crească punctul de pensie, de la 37,5% la 45% din salariul mediu brut. De asemenea, ar trebui să se aplice Legea de recalculare a pensiilor celor ce au lucrat în grupele I și II de muncă. Tot de la începutul acestui an, mamele vor primi indemnizații majorate, între 800 și 4.000 lei.

Alte presiuni bugetare vin din zona programelor de dezvoltare, a investițiilor în infrastructură. Nici reformele structurale din educație, sănătate și agricultură nu pot fi susținute fără bani.

Pe de altă parte, din bugetul pe 2009 vor trebui achitate facturi de sute de milioane de euro, aferente bugetului din 2008. Este vorba de restanțe pentru cheltuieli angajate în educație, transporturi și infrastructură.

Declinul veniturilor

În 2008, chiar și fără cheltuielile suplimentare, în condițiile unei creșteri economice de 9,3% și a unei fiscalități excesive, veniturile colectate de stat s-au dovedit incapabile să susțină cheltuielile instituțiilor sale. Anul trecut, deficitul bugetar a urcat la 5%, nu doar pentru că s-a cheltuit mult, ci și pentru că, în loc de 50 de miliarde euro, s-au colectat venituri de doar 43 miliarde euro.

Construcția bugetară va trebui să țină seama de faptul că sursele sale de venituri - populația și agenții economici - sunt afectate de criza economică mondială și de cea internă. Numărul companiilor mari și mici care își reduc activitatea sau trag obloanele este în creștere de la o zi la alta. Șomajul tehnic și concedierile se amplifică. La șomerii din țară se adaugă cei din rândul emigranților, care se văd nevoiți să revină acasă.

Producția de bunuri și servicii se contractă tot mai mult, iar consumul productiv se reduce în aceeași măsură. În condiții de criză, populația tinde să-și restrângă cheltuielile la strictul necesar. Scăderea generală a consumului face ca sumele colectate din TVA și accize să scadă. Pe măsură ce armata șomerilor este tot mai numeroasă, iar companiile care își restrâng activitatea sunt tot mai multe, bugetele statului au tot mai puține surse de alimentare cu venituri din taxe și impozite.

Mai trebuie avută în vedere o altă realitate: economia subterană. Aceasta este evaluată la 30 - 40% din PIB-ul României. În condiții de criză, dimensiunea ei crește. Este o reacție economică firească, de autoconservare. În viitorul apropiat, trebuie să ne așteptăm la amplificarea evaziunii fiscale, a muncii la negru și muncii gri.

Chirurgie bugetară

După cum se vede, balanța bugetului este în pericol să se dezechilibreze periculos în 2009. Talerul cheltuielilor se lasă tot mai jos sub greutatea majorărilor de salarii, pensii, indemnizații pentru mame și a facturilor restante, în vreme ce talerul veniturilor se ușurează sub impulsul crizei.

Ce trebuie să facă Guvernul Boc pentru a reechilibra balanța? Soluția pare simplă: să reducă cheltuielile și să sporească veniturile. Dar cum poți face acest lucru fără să provoci nemulțumirea patronatelor și sindicatelor, fără să amplifici criza economică, fără să te dezici de promisiunile făcute în campania electorală și fără să stopezi dezvoltarea țării? Aici vine partea grea a muncii de proiectare a bugetului.

După cum se cunoaște, guvernul a luat, deja, câteva măsuri, amputând cheltuielile publice cu bisturiul. Astfel, salariile bugetarilor de lux au fost reduse de la 30.000–40.000 euro pe lună la salariul unui secretar de stat, adică maxim 48 milioane lei vechi. Valoarea indemnizației pentru membrii consiliilor de administrație ale regiilor, societăților și companiilor cu capital de stat sau majoritar de stat a fost stabilită la 1% din salariul directorului, adică cel mult 48 de lei. A fost interzis cumulul pensiei cu salariul la stat. Cei ce lucrează în instituțiile publice nu vor mai putea beneficia de ambele surse de venituri. În situația în care, cu ocazia pensionării, au fost acordate și plăți compensatorii, persoana care dorește să lucreze, în continuare, în sistemul public va trebui să returneze sumele compensatorii încasate, în termen de 30 de zile. Indemnizația pentru mame a fost plafonată la 4.000 lei.

În 2009, comparativ cu 2008, autoritățile și instituțiile publice vor trebui să diminueze cu 15% cheltuielile cu bunurile și serviciile și cu 50% cele cu mașinile, echipamentele, mobilierul și birotica. Numărul total al funcțiilor de conducere din instituțiile publice va fi de maxim 12% din numărul total al funcțiilor publice. Demnitarii din cadrul Guvernului (cu excepția miniștrilor) se vor deplasa cu avionul numai la clasa economy, iar personalul care este trimis în străinătate de către guvern nu va mai utiliza taxiul, ci mijloacele de transport în comun.

Butoanele economiei

Cu siguranță că sumele economisite nu sunt suficiente. Este necesar să se opereze cu măsuri radicale, curajoase, să se meargă până la rădăcinile risipei. Națiunea așteaptă de multă vreme să înceapă curățenia generală în aparatul de stat. Trebuie desființate structurile inutile, agenții, comisii, autorități, direcții, servicii și posturi a căror unică menire este să căpușeze bugetul de stat și să furnizeze sinecuri clientelei politice.

Gândiți-vă ce economii s-ar obține, dacă birocrația ar fi amputată! Închipuiți-vă că locul sutelor de obligații fiscale și parafiscale l-ar lua 10-20 de taxe și impozite ori că s-ar reduce cu 50 – 75% numărul de avize și aprobări! Aparatul de stat ar avea nevoie de mai puțini mânuitori de hârtii, plătiți din banii publici. Economia, societatea ar economisi timp, bani, resurse umane, care ar putea fi utilizate eficient în scopuri productive.

În al doilea rând, Guvernul Boc trebuie să găsească răspunsul la întrebarea: cum pot fi atrase mai multe venituri la buget? Majorarea fiscalității nu este o soluție. Dimpotrivă, reducerea ei stimulează creșterea economică, după cum a demonstrat-o cota unică. Deci, trebuie folosite pârghiile care pun în mișcare economia și o fac să producă venituri mai multe, inclusiv pentru buget: promovarea investițiilor în infrastructură, în construcția de locuințe și edificii sociale, în proiectele energetice și de mediu, atragerea fondurilor europene, sprijinirea IMM-urilor, a marilor companii și a exportului. Nu trebuie omisă combaterea evaziunii fiscale și muncii la negru.

Nevoia de dialog social

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că s-a pus pe treabă și lucrează, deja, la proiectul bugetului general consolidat pe anul 2009. Calitatea muncii sale depinde de filosofia ce va sta la baza bugetului. Dacă ea va reflecta interesele birocrației statale și clientelei politice, vom avea un buget strâmb, prea puțin eficient în raport cu obiectivele declarate. Ministerul a anunțat că este deschis colaborării cu sindicatele și patronatele, cu BNR și cu Asociația Română a Băncilor, astfel încât să găsească o platformă comună de promovare a unor politici economice coerente, care să limiteze efectele crizei economice. M-aș bucura ca deschiderea să fie reală, nu doar de fațadă și să avem, în sfârșit, un buget care să reflecte cu adevărat interesele economiei și societății românești.