CCR a amânat pentru a patra oară dezbaterea legii pensiilor magistraților

Judecătorii Curții Constituționale au decis, vineri, să amâne din nou decizia pe reforma pensiilor magistraților, de data aceasta până pe 11 februarie. Judecătorii CCR s-au reunit de la ora 10.00, pentru a discuta, pentru a patra oară, dacă este sau nu constituțională legea adoptată de Guvernul Bolojan care modifică pensiile magistraților. Ieri, Înalta Curte a trimis la CCR o expertiză privind impactul acestei măsuri. Documentul fusese cerut de cei patru judecători care au refuzat să participe la ultimele şedinţe CCR.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026", se arată în comunicatul transmis de Biroul de presă al Curții Constituționale.

Pronunțarea a fost amânată de trei ori, pe 10, 28 și 29 decembrie, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au boicotat ședința și nu s-a asigurat cvorumul.

Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților

Legea contestată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru care guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie și care trebuia să intre în vigoare de la începutul acestui an, schimbă modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona.

Potrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, până la 65 de ani, iar pensia de serviciu nu mai poate să depășească venitul net avut în perioada de activitate.

Noua lege mai prevede stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net; creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani; creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani; stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani.

Guvernul a explicat că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și alinierea la recomandările europene, în condițiile în care pensiile speciale ale magistraților au ajuns, în unele cazuri, la valori de câteva ori mai mari decât pensia medie din sistemul public.

Potrivit Guvernului, pensia media la magistrați este de 5.000 de euro.

În contestația depusă la CCR, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au precizat că, dacă reforma votată de Parlament pe 2 decembrie ar intra în vigoare, „prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă (vârsta la care pot ieși la pensie – n.r.) la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani".

Magistraţii Înaltei Curţi au susținut și că legea i-ar discrimina în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu. „La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net", mai spune Instanța Supremă.