Codurile Civil și Penal, mingi de ping-pong pentru parlamentari

Până pe 15 mai cele două coduri ar trebui să fie adoptate, și asta în ciuda faptului că peste 20 de ONG-uri semnalează de aproape o lună faptul că proiectele nu au fost supuse dezbaterii publice r Mulți dintre parlamentarii constănțeni sancționează lipsa de transparență în cazul codurilor, iar unii dintre ei amenință chiar cu votul împotrivă

Proiectele Codurilor Civil și Penal au dat naștere, în ultima perioadă, unui val de controverse care pornesc fie de la necunoașterea acestora de către societatea civilă, fie de la inexistența unor dezbateri publice reale, conform prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională.

Dat fiind faptul că șeful statului, Traian Băsescu, a solicitat votarea codurilor până la data de 15 mai, termen asumat, de altfel, și de parlamentari, proiectele acestora fac în momentul de față obiectul unor discuții și analize în cadrul a două comisii speciale constituite în Senat și în Camera Deputaților și care sunt conduse

de Victor Ponta, respectiv Daniel Buda.

Termenul de 15 mai a rămas, așadar, bătut în cuie pentru adoptarea Codurilor Penal și Civil, în timp ce codurile de procedură au fost amânate pentru sesiunea legislativă din toamnă.

22 de ONG-uri, printre care se numără Centrul pentru Jurnalism Independent, Agenția de Monitorizare a Presei, Transparency International Romania, Asociația Pro Democrația și Fundația Soros România au demarat, însă, la mijlocul lunii aprilie campania "Opriți Codurile!".

Coaliția "Opriți Codurile!" a cerut Parlamentului să returneze Guvernului proiectele de Coduri pentru o dezbatere reală. Reprezentanții susțin că Guvernul a aprobat și transmis spre adoptare cele patru proiecte de coduri cu încălcarea Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și a Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, întrucât nu au existat avizele legale necesare din partea Consiliului Economic și Social și nici studiile de impact aferente acestor coduri.

După o întâlnire de la Cotroceni, președintele Traian Băsescu a propus coaliției "Opriți Codurile!" să discute timp de trei zile în cele două comisii de specialitate. Reprezentanții celor 22 de ONG-uri ar putea participa, astăzi, la o dezbatere în subcomisia de Cod Civil din cadrul Senatului.

Și cum mingea este acum în terenul parlamentarilor, iată cum privesc această problemă senatorii și deputații de Constanța, cu doar câteva zile înainte de dead-line-ul impus de președintele Băsescu!

Liberalii protestează cu amendamente și moțiuni

Deputatul PNL Gheorghe Dragomir a declarat că liberalii, alături de ONG-uri și jurnaliști, au susținut necesitatea organizării unor dezbateri publice înainte ca cele patru coduri să fie trimise în Parlament. "Adoptarea codurilor contracronometru este o eroare. Din lipsă de respect față de cetățeni, coaliția aflată acum la guvernare a vrut să trimită aceste proiecte tocmai pentru a fi votate așa cum vor ei", a explicat Dragomir. Acum, singura modalitate prin care parlamentarii mai pot acționa este aplicarea unor amendamente sau sancționarea proiectelor de lege cu un vot negativ. "În comisiile de specialitate, parlamentarii liberali au făcut deja amendamente și sunt convins că ele vor trece în cele din urmă. Vom vedea ce se va întâmpla mai departe. Dacă amendamentele trec, atunci vom vota pentru", a mai precizat Dragomir.

De aceeași părere a fost și deputat liberal Mihai Lupu. "Noi nu suntem interesați să blocăm aceste proiecte. În momentul în care ele vor fi introduse în dezbaterea Parlamentului și vor fi adoptate amendamentele ce se aduc, atunci noi vom vota pentru", a declarat Lupu. Și el și-a exprimat nemulțumirea față de inexistența dezbaterilor cu cetățenii și reprezentanții societății civile.

El nu a exclus și posibilitatea asumării de către Guvern a răspunderii ministeriale pentru proiectele în cauză. "Însă așa ceva nu se poate. Nu se poate ca două-trei persoane care astăzi sunt, iar mâine nu mai sunt la conducere să decidă soarta acestor legi care sunt deosebit de importante pentru noi toți", a punctat el.

Senatorul liberal Puiu Hașotti a declarat că în situația în care Guvernul își va asuma răspunderea pe aceste coduri, liberalii vor depune o moțiune. "Dacă va ajunge în dezbaterea Parlamentului, noi

vom avea amendamente și intervenții", a adăugat Hașotti. "Timp mai este pentru dezbateri publice. Aceste legi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2011. Este o grabă nejustificată. Nu sunt de acord cu termenul limită de 15 mai pentru că este imposibil ca aceste comisii de specialitate să abordeze câteva mii de articole într-un timp atât de scurt", a menționat Hașotti. "Comisia Europeană a arătat că nu există sancțiuni dacă România nu adoptă codurile la termenul stabilit. Codurile nu sunt niște legi obișnuite. Ele se fac în 30-40 de ani", a mai spus senatorul.

Pesediștii, prinși între decizia grupului și cea personală

Deputatul PSD Manuela Mitrea a declarat că nu va susține aceste proiecte dacă ele nu vor fi dezbătute public. "Fiecare își asumă responsabilitățile prin vot. Eu nu le voi susține dacă nu vor fi organizate dezbateri publice. Știu că reprezentanții societății civile au cerut în nenumărate rânduri organizarea unor dezbateri și nu înțeleg de ce nu se țin", a spus ferm Mitrea.

Pe de altă parte, există și parlamentari constănțeni care preferă să aștepte decizia grupului social-democrat, așa cum este cazul Cristinei Dumitrache, care nu vrea să iasă "din linia grupului PSD".

Senatorul Nicolae Moga a avut o altă abordare a subiectului. "Până nu voi vedea proiectele în varianta trimisă de către comisiile de specialitate, unde ele sunt dezbătute în prezent, nu mă pot pronunța. Dar susțin în continuare că aceste coduri trebuie să fie votate în Parlament și nu prin asumarea răspunderii guverna-mentale", a precizat Moga.

Pedeliștii susțin codurile

Deputatul constănțean democrat-liberal Maria Stavrositu a explicat că graba cu care proiectele Codurilor sunt analizate în comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților se datorează presiunilor venite din partea Uniunii Europene. Concret, deputatul a declarat că cele două coduri se află în dezbatere, în procedură de urgență, adoptarea lor fiind programată pentru 15 mai, deoarece "e o presiune din partea UE în sensul corelării legislației românești cu legislația europeană, altminteri adoptarea lor ar putea dura ani de zile". Stavrositu a afirmat și că există, totuși, un soi de dezbatere asupra proiectelor codurilor, dar că aceasta a fost inițiată on line, pe site-ul Ministerului Justiției, acolo unde ONG-urile ar fi avut posibilitatea de a aduce o serie de completări și amendamente la aceste proiecte.

În ceea ce privește adoptarea Codurilor, parlamentarul constănțean a precizat că le va susține, la fel cum susține, de altfel, "toate proiectele Guvernului".

În opinia deputatului pedelist Constantin Chirilă "dezbaterile publice sunt imperios necesare", îndeosebi atunci când este vorba de chestiuni importante, așa cum sunt Codurile Civil și Penal. El și-a exprimat dezamăgirea față de "absența consultării politice dintre fostele guvernări și societatea civilă": "E regretabil că guvernările anterioare nu au avut voința necesară că aceste coduri să fie aduse în discuție. Nu cred că era nevoie să vină UE sau Comisia Europeană să ne ridice stegulețul ca să adoptăm acum aceste coduri, ar fi fost mai bine ca ele să fi fost dublate, în timp, de consultarea societății civile", a explicat deputatul PD-L al Colegiului 4.

Că aceste coduri reprezintă o problemă deloc nouă, că ele nu au constituit niciodată un subiect de real interes atât pentru clasa politică postdecembristă, cât și pentru societatea civilă e o problemă care, iată, pare să agite și mai mult spiritele în rândul cetățenilor, al organizațiilor non-guvernamentale, și asta cu doar câteva zile înainte de adoptarea lor.

În ceea ce privește vechimea actualului Cod Civil după care funcționează sistemul juridic din România, acesta datează din secolul al XIX-lea și urmează modelul napoleonian. Codul Penal este cel din 1968. Des-pre coduri s-a discutat în timpul mandatului Monicăi Macovei, fost ministrul al Justiției, dar dezbaterile s-au oprit, astfel că s-a ajuns în momentul de față ca procesul lor de adoptare să preseze actuala clasă politică din cauza faptului că justiția română reprezintă, la doi ani de la aderarea la Uniunea Europeană, obiectul unei monitorizări a forurilor europene.

Ultima oră

Birourile Permanente ale celor două Camere vor stabili săptămâna viitoare dacă acceptă, la solicitarea lui Daniel Buda, prelungirea cu o lună de zile a termenului pentru depunerea rapoartelor la cele patru Coduri, a declarat ieri Ioan Chelaru, chestor al Senatului.

Chelaru a precizat că, din lipsa cvorumului, nu s-a putut lua o decizie în legătură cu solicitarea deputatului PD-L Daniel Buda, președintele subcomisiei pentru Codul civil, și că o altă ședință a Birourilor comune a fost stabilită pentru miercurea viitoare, special pentru acest subiect.