Constanța nu a mai dat de 10 ani un donator de organe

Lista cu bolnavii care au nevoie de transplant crește de la an la an. Nu la fel se poate spune și despre disponibilitatea românilor de a-și dona organele, după moarte, pentru salvarea altei vieți. La acest capitol, județul nostru este unul dintre exemplele negative: în ultimii zece ani, nu a existat niciun donator de organe constănțean.

Vineri, 24 aprilie, a marcat în calendarul medical Ziua Națio-nală a Transplantului în Ro-mânia, prilej pentru specialiștii din domeniu pentru a se întruni și a discuta pe marginea aspec-telor pe care le presupune transplantul de organe. O primă dezbatere s-a desfășurat, joi după amiază, la Timișoara - unul dintre centrele din țara noastră unde se efectuează transplan-turi, alături de Cluj-Napoca, Bu-curești sau Constanța. Medici din țară și străinătate au pus pe tapet probleme precum necesi-tatea înființării Registrului Nați-onal al Donatorilor Onorifici de Celule Stem sau impunerea "acordului prezumat" în defa-voarea "acordului informal", legiferat în prezent.

Concret, specialiștii din cadrul Agenției Naționale de Transplant consideră că introducerea acor-dului prezumat ar duce la mă-rirea numărului donatorilor de organe și, implicit, la salvarea mai multor vieți. Acest tip de acord dă dreptul medicilor de a recolta organele celor aflați în moarte cerebrală, fără a mai cere consimțământul familiei, dar numai în cazul în care muribunzii nu și-au exprimat refuzul în timpul vieții. Legea română stipulează, la ora ac-tuală, că este necesară apro-barea rudelor persoanei de-cedate pentru a-i fi prelevate organele în vederea transplan-tului.

Registrul Național

de Donatori ajută, dar nu rezolvă problemele

Dr. Victor Zota, președintele Agenției Naționale de Transplant (ANT) din România, susține că înființarea Registrului Național al Donatorilor Onorifici de Celule Stem este necesară, dar nu va rezolva problema mentalității românilor. "Registrul este o necesitate, căci ar fi o șansă în plus pentru copii, în mod special. Dar nu este un panaceu, cum se insinuează", a declarat, pentru Cuget Liber dr. Victor Zota. Un prim pas a fost făcut prin înființarea unui Registru Național de Transplant, prin ordinul ministrului Sănătății, în care sunt înscriși toți pacienții care necesită o astfel de intervenție.

Specialiștii sunt de părere că prioritară ar trebui să fie schimbarea mentalității româ-nilor: potrivit statisticii realizate anul trecut, la nivel european, doar 16% dintre români sunt de acord ca după moarte să le fie prelevate organe în vederea transplantului. Potrivit reprezen-tanților agenției, este cea mai mică rată de acceptare din țările Uniunii Europene. Motivul este, în principal, lipsa de informare a populației.

Constanța este exemplul cel mai elocvent.

Constanța, pe lista neagră

Deși la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța au fost realizate transplanturi de rinichi, de pancreas sau de cord, niciun constănțean nu s-a arătat interesat să-și doneze organele în ultimul deceniu. "Situația de la Constanța nu este văzută bine, pentru că nu a mai dat niciun donator de organe în ultimii zece ani.

Activitatea este foarte slabă și nu înțeleg de ce nu este preocupare în acest sens. Oradea sau Satu Mare nu primesc fondurile pe care le primește Constanța pentru transplanturi, nu au dotările care sunt la voi, dar au donatori. La Constanța este o problemă pe care nu am identificat-o încă", a atras atenția președintele Agenției Naționale de Transplant.

Listele cu bolnavii care aș-teaptă un organ vital sunt însă în creștere, potrivit statisticilor întocmite la nivelul agenției naționale. La finele lui 2008 erau înscriși 2.654 de pacienți, dintre care 2.085 aveau nevoie de transplant de rinichi, 350 de transplant de ficat, 107 de transplant de cord, 22 de transplant de plămâni, iar 90 de pancreas.