Constructorii vor fi la putere sub orice guvernare

Ce politică economică va duce guvernul rezultat după alegerile generale din 30 noiembrie 2008? La prima vedere, răspunsul este simplu. Citești programele de campanie ale primelor trei partide clasate în sondaje - PD-L, PSD și PNL - și afli ce vom face după câștigarea puterii.

Lectură pentru nebuni

Astfel am gândit, înainte a-mi sufleca mânecile și a mă apuca de treabă. Pentru că niciunul dintre candidații din colegiul meu nu m-a contactat să-mi înmâneze programul partidului său, mă așez în fața calculatorului și încep să navighez pe Internet.

După ceva efort de căutare, am reușit să dau de documentele dorite. Le deschid și fac o primă evaluare a muncii ce mă așteaptă: programul de guvernare al Alianței PSD – PC are 90 de pagini cu poze cu tot; cel a PD-L se întinde pe 157 de pagini; PNL bate recordul cu 239 de pagini.

Am de citit 489 de pagini în total. Îmi spun: eu sunt un ziarist nebun, că îmi pun mintea cu un volum atât de mare de informație, dar nu cred că vreun om de afaceri, vreun manager sau vreun simplu salariat ar face la fel. Sunt gata să pun pariu că marea majoritate a membrilor respectivelor partide n-au citit programele propriilor organizații politice.

De la prima lectură în diagonală a celor trei programe, apar diferențele. Programul PD-L are o structură și o abordare… academică. Nu este scris pentru alegătorii cu studii elementare și medii. Chiar și cei cu studii superioare își prind urechile. Ai nevoie de o pregătire de specialitate în domeniul economic și politic pentru a sesiza care-i ideea, ce vrea să facă Stolo când va fi premier. Propune principii, obiective, direcții de acțiune. În fapt este vorba de schița viitorului mecanism de guvernare - o idee neadusă până la nivelul măsurilor concrete, exprimate în cifre. Totul este prea abstract. De pe osatura principiilor de guvernare lipsește carnea concretului.

Programul PNL tratează problemele guvernării viitoare într-o manieră funcționărească. Se vede că este o creație birocratică. Este un colaj realizat din programele de măsuri ale ministerelor.

Mult mai pe înțelesul electoratului este programul PSD. E mai scurt, mai bine structurat, mai inteligibil, mai… practic și mustește de promisiuni.

Trei "șoferi", același motor al creșterii

Cele trei partide propun același obiectiv strategic: creșterea economică. În viziunea lor, investițiile în infrastructură sunt principalul motor al creșterii. Concluzia practică pentru agenții economici este că indiferent cine va fi la putere, sectorul construcțiilor, industria materialelor de construcții și toate celelalte domenii de activitate conexe vor avea un front uriaș de lucru.

PD-L are în vedere construirea de locuințe sociale pentru tineri pe întreg teritoriul țării, construirea a peste 2.067 de km de autostrăzi și șosele, refacerea a 25.983 km de drumuri și șosele.

PSD promite că va construi: peste 5.000 de școli, creșe și grădinițe noi; cămine studențești moderne, cu peste 10.000 de locuri; 1.000 de facilități pentru activități sportive, terenuri și săli de sport și bazine de înot; 8 stadioane și centre sportive olimpice moderne în toate regiunile

de dezvoltare 1.000 km de autostrăzi; cel puțin 400.000 locuințe pentru tinerele familii; 1.000.000 de locuințe în 10 ani (prețul de cost pentru apartamentele cu 2 camere sub 30.000 euro). La toate acestea se adaugă reabilitarea a 1,5 milioane ha de amenajări de irigații, a 1.125 km de diguri și altele.

La rândul său, PNL se anga-jează să construiască: 600 săli de sport și 90 bazine de înot; minimum 1.200 de grădinițe, a 32 spitale de urgenta noi (8 regionale, 20 județene, 3 municipale, 4 orășenești, 3 comunale): un nou aeroport în București; Canalul Dunăre - București; molul III din portul Constanța. De asemenea va reamenaja 1.500 km de râuri interioare și va construi și moderniza 7.996,10 km de autostrăzi, șosele și drumuri.

Multă voință, slabă putirință!

Cât de realiste sunt proiectele celor trei partide aflăm chiar din programul PNL, unde stă scris negru pe alb: "Insuficiența resurselor necesare construcției de autostrăzi crește costul proiectelor și întârzie finalizarea acestora. Un calcul simplu arată că doar pentru construirea rețelei de autostrăzi propusă pentru perioada 2008 - 2012 sunt necesare aproximativ următoarele resurse:

- 50.000 de angajați;

- 45 de milioane de metri cubi de balast și piatră spartă;

- 12 milioane de metri cubi de beton;

- 30 de milioane de tone de asfalt;

- excavarea de sau umplerea cu 550 de milioane de metri cubi de pământ!

Numai mutarea volumului de pământ menționat ar necesita ca peste 18.000 de mașini de mare tonaj să fie operaționale în fiecare zi lucrătoare doar pentru transportul pământului legat de construcția de autostrăzi! La ora actuală piața din România poate oferi doar o mică parte din aceste resurse."

În edițiile viitoare ne vom referi și la celelalte măsuri economice propuse de partidele aflate în competiție.