De ce nu au tras piloții români asupra dronei rusești. „Putea fi o bombă biologică”

De ce nu au doborât și piloții români drona rusească, precum au făcut-o omologii polonezi - este o întrebare care a stat pe buzele multor români în urma incidentelor din ultimele zile. 

Președintele Asociației Române de Propagandă și Istoria Aeronauticii, căpitan-comandorul în rezervă Laurenţiu Buzenchi, pilot de elicoptere cu 3.700 de ore de zbor la active, susține că: „Nu pot să iei decizia de a lovi o asemenea țintă când nu este foarte bine identificată. Așa cum a dat și el exemplu, dacă era o bombă biologică cu antrax și se răspândea peste tot. Putea să fie o provocare".

„Folosești o rachetă care costă de la 35.000 de euro la 600.000 de euro"

Comandorul susține că cei mai evoluați în contracararea dronelor sunt ucrainenii, care au conceput inclusiv „drone vânător” care sunt un răspuns mult mai eficient în cazul unor astfel de incidente. „Acestea presupun prețuri relativ mici, 10, 12, 15 mii de euro și este nevoie să folosești o rachetă care costă de la 35.000 până la 600.000 de euro", a explicat el. În plus, situația ar fi mult mai complicată dacă ar fi un atac de 400-500 de drone. „Pe care le alegi?”, se întreabă el retoric.

Întrebat cât de periculoasă ar fi fost doborârea dronei, Buzenchi a susținut: „Nu cred că ar fi fost neapărat periculos. Cert este că chiar dacă rușii spun că a scăpat de sub control, ea a fost tot timpul sub control. Ei încearcă să ne verifice vigilența și să vadă metodele de contracarare. Poate chiar și să ne epuizeze resursele pe care le avem, destul de puține, în muniție specializată, că e artilerie antiaeriană, că sunt rachete sol-aer sau aer-aer. De regulă, un stat se aprovizionează pentru pace și nu deține stocuri mari de muniție. N-are sens să le ții în depozite pentru că au termen de valabilitate, 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani și după aceea trebuie să le distrugi pentru că nu le mai poți folosi. Și atunci este o investiție nerațională".

Trebuie să facem distincția dintre aprovizionare la pace și aprovizionarea la război, a explicat specialistul.

În ceea ce privește comparația care se face cu modul în care s-a acționat în Polonia, comandorul susține: „Pentru că nu s-a demonstrat un anumit grad de pericol, s-a preferat să nu fie doborâte. Acum, chestiunea este că acolo a dat un exemplu. Și am făcut serviciul ăsta de luptă gradul 2. Asta înseamnă să fii la unitate, să fii la celula de alarmă și ai timp de intervenție undeva la 10-15 minute baremul de decolare. Dar atunci ținta o vezi din timp. Acum când sunt sute și sute de drone care acționează în limita noastră apropiată, este greu de intuit care vine la noi și care rămâne acolo. Asta complică foarte mult lucrurile", scrie adevărul.ro

Buznechi susține că trebuie să gândim foarte mult la acest aspect modern al războiului demonstrat în conflictul dintre Rusia și Ucraina în ultimul an. „Adică trupele la sol sunt cele care cuceresc terenul. Ca să cucerească terenul cu pierderi cât mai mici este practicat acest război aerian care înainte vreme era cu bombardiere, cu vânătoare-bombardament, cu aviație de vânătoare. Acum cu aceste drone de mici dimensiuni și cu încărcătură variabilă, variabilă și în sensul greutății ei, dar și eficacității la țintă, atunci se schimbă radical regulile războiului. Și noi trebuie să ne adaptăm la experiența pe care o au ucrainenii. Au un avantaj net din acest punct de vedere. În plus, au spus că vor să producă câte o mie de drone pe lună."

Laurenţiu Buzenchi face trimitere la explicațiile expertului în securitate Hari Bucur Marcu, care a făcut, pe Facebook, o analiză a deciziilor luate de autoritățile din România în cazul dronei rusești care a survolat spațiul aerian al țării la final de săptămână: „Sunt de acord cu analiza colegului nostru Hari Bucur Marcu."