Dezbaterea publică, o necunoscută pentru CJC

Consiliul Județean Constanța este deficitar, printre altele, la capitolul transparență decizională. Mai exact este vorba despre implicarea cetățenilor în luarea deciziilor de interes public, în special prin intermediul dezbaterilor publice.

Dacă Primăria Constanța a încercat în cursul timpului o aliniere la această cerință a unei societăți democratice, Consiliul Județean se află la extrema cealaltă, mergând până într-acolo încât proiecte de interes major sunt introduse pe ordinea de zi suplimentară a ședințelor, punând astfel, în fața faptului împlinit, nu numai pe cetățenii direct vizați, dar și pe consilieri.

Sunt primării în județ care organizează dezbateri publice inclusiv pentru discutarea bugetului localității, cheltuirea banilor publici fiind dintotdeauna un aspect destul de sensibil și generator de suspiciuni.

Apoi sunt proiectele care vizează investiții majore, mai sunt cele prin care se aprobă taxe și impozite și alte astfel de decizii cu impact direct asupra cetățenilor.

Chiar și Primăria Constanța a organizat, în 2005, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției, o dezbatere publică pe tema bugetului pentru anul următor. De atunci… au mai fost doar dezbateri gen cele pentru Orășelul lacustru și care nu au mai beneficiat de un grad așa mare de mediatizare.

Nu demult, Primăria Cernavodă a inițiat o serie de dezbateri publice referitoare la proiectul de extindere a capacității Centralei Nuclear Electrice de pe raza localității.

Până și primăriile din mediul rural sunt cu mult înaintea Consiliului Județean Constanța la capitolul transparență decizională, iar în acest sens, Primăria Cumpăna este cea care a stabilit, în timp, o colaborare foarte bună și a motivat cetățenii pentru a se implica în luarea deciziilor ce privesc comunitatea.

Consiliul Județean Constanța nu se prea poate lăuda însă cu o comunicare bună cu cetățenii. Nu puține ar fi exemplele de decizii luate și pentru care ar fi trebuit ca reprezentanții administrației județene să poarte măcar o discuție de principiu cu cei direct interesați. Una dintre cele mai recente decizii care ar putea fi invocată este cea de înființare a taxei de folosire a drumurilor județene. Mediul de afaceri constănțean direct afectat de această taxă s-a trezit zilele trecute în fața faptului împlinit, tot ce le-a mai rămas constănțenilor fiind să bage adânc mâna în buzunar.

Iar exemplele ar putea continua. Nu este mai puțin adevărat că și societatea civilă are partea ei de vină, răspunzând, dacă nu cu nepăsare, cu siguranță cu supușenie măsurilor luate de administrația județeană sub impulsul temei de posibilele repercusiuni.

Legea îi obligă să ne asculte

Transparența decizională este reglementată în România prin Legea nr. 52/2003. Respectiva lege "stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resursele financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora". Scopul legii este, în primul rând, acela de a spori gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative, dar și de a crește gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice.

Referitor la legea privind transparența decizională în administrația publică, constănțenii trebuie să știe că prevederile acesteia nu se aplică procesului de elaborare a actelor normative și ședințelor în care sunt prezentate informații clasificate.

În rest, autoritățile au datoria de a anunța consultările cu cetățenii pe site-ul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, dar și în presă.

Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ care ar urma să fie dezbătut de autorități și cetățeni deopotrivă, "va fi adus la cunoștința publicului cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare și adoptare de către autoritățile publice".

Tot Legea 52/2003 mai prevede că "în toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfășoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei și locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuție".

Poate că pentru următoarele proiecte care vizează direct mediul de afaceri constănțean, dar cu implicații și pentru cetățenii de rând, măcar din minime considerente față de legislația în vigoare, administrația județeană va organiza și niscaiva dezbateri publice.