Firmele nu primesc cofinanțare pentru banii de la UE

Jumătatea lunii mai marchează debutul unei perioade cel puțin interesante pentru bancherii autohtoni. Pe Programul Operațional Sectorial (POS 2007 - 2013) se dă liber la fonduri, schemele de finanțare urmând să fie lansate aproape în fiecare lună, până la finele anului.

Cum e cazul în mai toate schemele de ajutor, fie ele comunitare sau de stat, cofinanțarea joacă un rol crucial. Ce șanse de a ajunge la banii băncilor au însă micile afaceri constănțene, în condițiile în care relaxarea creditării este încă un vis frumos?

Iată, pe scurt, programele care vor fi lansate începând cu această lună: investiții mici și mari (mai), standardizare, internaționalizare și consultanță (iunie), întreprinderi mari, infrastructură de business, e-guvernare, e-learning și interoperabilitate (iulie), e-sănătate (august), promovarea inovării, sisteme integrate și aplicații pentru managementul afacerilor, e-comerț (octombrie), sprijinirea accesului la rețele broadband (decembrie).

Toate apelurile de proiecte menționate fac parte din POS și le cer întreprinzătorilor să vină cu un aport propriu. În concluzie, nu se anunță o vară prea "bogată" în contractări de fonduri structurale, întrucât analiștii de pe piață arată că relaxarea creditării va începe, cel mai devreme, din prima parte a anului 2010.

"În prezent, creditarea firmelor este blocată și dacă se face, se face numai la nivel declarativ. «Da, cum să nu, vă dăm un credit. Dar avem nevoie de 100 de acte și de vreo șase luni ca să ne decidem. Și asta pentru că vă facem o favoare, în mod normal am aștepta 12 luni». Cunosc mai mulți manageri care așteaptă o confirmare de la bancă încă din decembrie

2008 – ianuarie 2009. Vor cofi-nanțare și nimeni nu le-o acordă", spune Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului IMM-urilor (PIMM) Constanța.

Astfel, băncile se mulțumesc să "ajute" doar IMM-urile care au deja credite în derulare, contractate înainte de criză. Într-adevăr, reeșalonarea ratelor, unificarea dobânzilor sau prelungirea perioadelor de grație ușurează viața micilor întreprinzători, dar nu îi mulțumesc deloc pe cei care vor un credit.

Ba mai mult, clienții stabili ai băncilor, cu un "cazier" imaculat de creditare, sunt tratați ca orice SRL de la colțul străzii.

Este și cazul Mihaelei Belcin, o femeie de afaceri din Constanța, care a activat multă vreme în industria textilă. "Am contractat primul credit în 1994. De atunci am colaborat timp de 15 ani, cu linii de credite, finanțări pentru proiecte și tot așa. Și acum, am mers să cer o linie de credit de 20.000 euro, doar atât. Au început să mă întrebe cine sunt, ce fac, cu cine lucrez, de ce lucrez cu partenerii actuali, de parcă aș fi fost o străină. Sunt totuși client de 15 ani la acea bancă", explică femeia de afaceri.

În mare parte, vina pentru reticența bancherilor o are și statul român. Nevoia de bani, exprimată clar prin ajustările bugetare mici și dese, a ajuns la un nivel superior, în care interesele "naționale" primează în față celor "mana-geriale".

"Este clar. Statul a ajuns principalul client al băncilor, se împrumută pentru a supraviețui, scumpind creditele și înăsprind condițiile. În mod logic, când ai un client «serios», cum este statul, nu mai riști să dai bani unor IMM-uri, unor afaceri care, până la urmă, pot să eșueze", mai spune președintele PIMM.

Oamenii de afaceri își pun speranța în fondurile de garantare și contra-garantare, care vor oferi cheia spre seiful băncilor, chiar dacă în schimbul unor comisioane uriașe.