În 2004, un tânăr fotbalist senegalez pleca din țara sa în lume, pentru a câștiga mai mulți bani, cu care să-și ajute familia. Viața e grea în Senegal, iar tatăl, cei doi frați și cele două surori aveau nevoie de sprijinul său. La 19 ani, jucătorul a ajuns
în Portugalia. A început de jos, tot din greu.
Întâi Liga a III-a, apoi Divizia a II-a. Bani, nu foarte mulți. Ce câștiga, trimitea acasă. Lui nu-i rămânea mai nimic, astfel că nu avea cu ce să se întoarcă acasă, în pauzele de campionat. Au trecut aproape patru ani de când Gaston Mendy, mijlocașul stânga al Farului, și-a văzut pentru ultima oară familia.
Gaston, 22 de ani, a jucat în Senegal la ASC, echipa unui orășel, Dhara, după care a ajuns în Portugalia, la Moncao, în Liga a III-a, unde a jucat doi ani. A urmat Estoril (liga a II-a), unde a petrecut un sezon, după care, în acest an, a venit la Farul. În tot acest timp, de după plecarea sa din Senegal, a ținut legătura cu ai săi doar prin telefon și prin Internet. Abia în această iarnă, după ce încheie turul cu Farul, va putea să plece acasă în vacanță și să-i întâlnească din nou, după patru ani, pe membrii familiei sale. Situația financiară i s-a îmbunătățit și își permite acum.
Plânge când pomenește de mama sa
Senegalezul Farului nu are mamă. A murit când Gaston avea șapte ani. De fiecare dată când pomenește de ea, faristul nu își poate înfrâna lacrimile. Așa s-a întâmplat și ieri, când am vorbit cu el. "Părinții mei s-au născut în Guinea-Bissau, venind ulterior la muncă în Senegal, unde au și rămas. Acum, tatăl, frații și surorile mele stau în Dakar, capitala țării. Tata și frații lucrează în construcții. Eu sunt al patrulea ca vârstă între frații și surorile mele", a declarat Gaston, pentru "Cuget Liber".
Scrie cu stânga
Cuminte, cu viață sportivă ireproșabilă, Gaston stă aproape numai în casă, când are liber de la Farul. Își petrece timpul pe laptop, corespondând cu familia și prietenii. Acum, are și o altă "grijă": învață limba română. Clubul
le-a angajat meditatoare tuturor africanilor pe care îi are în lot. Gaston, Ben Teekloh (care știe bine românește, după periplul de la Nistru Otaci), Mala și Dani Chigou se folosesc de franceză, iar cei patru puști nigerieni și Celestino învață din engleză în română. "Eu înțeleg limba voastră, dar nu prea vorbesc", ne spune Gaston, după care rostește câteva cuvinte în română, de la lecția pe care tocmai o încheiase: "Multu greu, acasa am doua bai". Mendy este un stângaci pur: lovește mingea cu stângul, scrie cu stânga.
Îi plac ciolanul cu fasole și papanașii
Gaston se înțelege cu colegii săi africani de echipă în limba franceză, dar deseori vorbește cu Mala în limba țării acestuia din urmă, Guinea-Bissau, pe care o știe de la părinții săi. "Guinea-Bissau și Senegal sunt vecine. Cu avionul ajungi dintr-o parte în alta în 45 de minute", ne spune Gaston, încântat, dintre mâncărurile românești, de ciolanul cu fasole și papanași.
Gaston a făcut pași înainte și am încredere că, în curând, va deveni unul dintre titularii incontestabili ai Farului, ca mijlocaș stânga. Este un jucător foarte tânăr, de 22 de ani, care a apucat să joace doar un campionat în liga secundă portugheză înainte să vină la noi. L-am achiziționat nu fără eforturi.
Este unul dintre jucătorii urmăriți și recomandați de personalul nostru tehnic
Gheorghe Bosînceanu,
președinte consiliu director FC Farul