George Drăgan, președintele Asociația Tineri fără Dependențe și al Asociația Tomis Antidrog Constanța, atrage atenția că, în contextul actual, în care spațiul public din România este dominat aproape exclusiv de dezbateri politice, administrative, fiscale sau de scandaluri mondene, educația și viitorul copiilor și tinerilor riscă să fie trecute în plan secund.
Lipsa prevenției crește vulnerabilitatea tinerilor
În acest context, cele două asociații semnalează o realitate îngrijorătoare: fără programe coerente de prevenție, educație și sprijin emoțional, tinerii devin tot mai vulnerabili la:
- dependențe;
- abandon școlar;
- probleme de sănătate mintală;
- dificultăți de integrare socială.
Educația, dincolo de programa școlară
Reprezentanții organizațiilor subliniază că educația trebuie privită mult mai larg decât cadrul strict al programei școlare. Este vorba despre:
✅ prevenția consumului de substanțe și a comportamentelor de risc, prin informare corectă și intervenție timpurie;
✅ educație financiară, esențială pentru formarea unor tineri responsabili și autonomi;
✅ dezvoltare personală, care să sprijine echilibrul emoțional, gândirea critică și stima de sine;
✅ apropierea dintre tineri și părinți, prin dialog, încredere și implicare activă în viața copiilor.
Consecințele lipsei educației și prevenirii
„Experiența noastră din comunitate arată clar că lipsa educației și a prevenirii nu duce la dispariția problemelor, ci la agravarea lor. Tinerii de astăzi sunt adulții care mâine vor construi societatea românească. Dacă nu investim acum în ei, vom plăti mai târziu costuri mult mai mari – sociale, economice și umane", avertizează George Drăgan.
Apel către autorități și societatea civilă
Asociațiile fac un apel către autorități, mass-media, instituții educaționale și societatea civilă pentru reorientarea atenției publice către educație, prevenție și sprijin real pentru tineri și familiile lor.
Printre măsurile propuse se numără:
✅ campanii de prevenție pe rețelele sociale și în cinematografe, adaptate limbajului tinerilor (clipuri scurte, influenceri responsabili, mesaje simple și directe);
✅ parteneriate între școli și ONG-uri specializate în prevenție (dependențe, sănătate mintală, educație emoțională);
✅ implicarea părinților prin sesiuni periodice de informare și ghiduri clare privind semnele de risc la adolescenți;
✅ programe de educație emoțională (gestionarea stresului, presiunea de grup, luarea deciziilor);
✅ acces facil și confidențial la consiliere psihologică, fără stigmatizare;
✅ introducerea de spoturi de prevenție în cinematografe, cu mesaje clare și responsabile împotriva jocurilor de noroc, consumului de tutun, alcool și droguri, adaptate vârstei publicului tânăr;
✅ monitorizarea și evaluarea constantă a eficienței programelor de prevenție, nu doar implementarea lor formală.
Rolul esențial al psihologilor școlari
Un alt aspect esențial evidențiat este rolul psihologilor școlari, care ar trebui să intervină obligatoriu și sistematic, prin consilierea tuturor elevilor, nu doar aleatoriu sau exclusiv la solicitare. Consilierea preventivă poate identifica din timp situațiile de risc și poate contribui la dezvoltarea unui climat școlar sănătos.
Concluzie: prevenția trebuie să devină prioritate națională
„Considerăm că prevenția nu trebuie să fie opțională sau superficială, ci o prioritate reală, susținută prin politici educaționale clare, colaborare între instituții și implicarea activă a comunității. Investiția în educația și sănătatea tinerilor este o investiție directă în viitorul societății", a declarat George Drăgan.