Hărți de zgomot sau ne punem dopuri în urechi

Până la data de 30 iunie 2007, autoritățile locale trebuia să elaboreze hărțile strategice de zgomot pentru toate aglomerările urbane având mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de autovehicule pe an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an și marile aeroporturi.

Hotărârea a transpus Directiva nr. 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Numai că nicio autoritate nu a predat la timp hărțile.

Dacă în cazul unor autorități s-a demarat procedura de elaborare, altele sunt la stadiul de licitație pentru desemnarea firmei care va măsura decibelii.

Cel mai important impediment care a stat la baza nerespectării HG 321/ 2005 a fost lipsa normelor metodologice. Consilierul Anastasia Lescai, din cadrul Compartimentul Planuri, proiecte și programe al Agenției Regionale de Protecție a Mediului Galați, ne-a spus că normele metodologice de aplicare a legii au apărut după ce a expirat primul termen de predare al hărților.

Așa se face că și procedurile de licitație au demarat cu foarte mare întârziere. Dar să vedem care este stadiul realizării acestor hărți de zgomot.

Doar Mamaia are hartă de zgomot

La nivel local, Primăria Constanța are obligația să realizeze din bugetul propriu cartarea zgomotului și elaborarea hărților de zgomot pentru orașul Constanța. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Sa Constanța trebuie să măsoare decibelii din Portul Constanța, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA pentru căile ferate, iar Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA pentru autostrăzi și drumuri naționale.

În mai 2007, Compania Națională de Căi Ferate a depus la Agenția Regională de Mediu Galați harta de zgomot doar pentru tronsonul Palas - Saligny.

În luna decembrie 2007, Primăria Constanța a demarat procedura de achiziție publică pentru întocmirea hărților de zgomot. "Din cauza contestațiilor formulate în repetate rânduri de către ofertanți, nici până în prezent nu s-a întocmit vreo hartă pentru municipiul Constanța", precizează directorul executiv al ARMP Galați, Carmen Sandu.

În schimb, s-a depus harta de zgomot pentru stațiunea Mamaia și Sat Vacanță.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a întocmit hărți de zgomot pentru trei sectoare de drumuri: DN 39 – 5+635 – 13+205; DN 2A - 185+700 – 196+200; DN 2A – 196+200 – 205+411 la sfârșitul lui 2007.

În iunie 2008, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit contractul de achiziție publică de servicii pentru întocmirea hărților strategice de zgomot pentru Portul Constanța. Termenul preconizat pentru predarea hărților este trimestrul IV al acestui an, a precizat Constantin Matei, directorul general al APC.

Galațiul ne-a luat-o înainte

HG 321/2005 prevede că Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile are responsabilitatea de a transmite Comisiei Europene rapoarte privind hărțile de zgomot. Primul termen de raportare a fost 30 decembrie 2007. "Raportul trebuia să cuprindă informațiile cu privire la hărțile strategice de zgomot și datele aferente acestora pentru toate aglomerările cu o populație mai mare de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule pe an, căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri pe an și aeroporturile mari", ne informează ARPM Galați. Nu pot să mă întreb ce anume a raportat ministerul, din moment ce la acel moment erau întocmite foarte puține hărți de zgomot. Deși am făcut o solicitare oficială Ministerului Mediului pentru a afla informații privind situația existentă a zgomotului marilor aglomerări urbane, nu am primit niciun răspuns.

Dacă Primăria Constanța nu a reușit să treacă de etapa de licita-ție, autoritățile din Galați și București au reușit să se achite cu brio de această obligație. Anastasia Lescai ne-a spus că Primăria Galați avea deja o hartă GIS cu orașul parcelat și le-a fost foarte ușor să întocmească și harta de zgomot, în maxim două luni.

Dați liniștea mai tare!

Până la urmă ce utilitate vor avea aceste hărți de zgomot, că dacă le întocmim numai de dragul de a ne conforma cerințelor Uniunii Europene, n-am făcut nimic. Vor fi la fel de inutile precum hărțile de inundații ale primăriilor, care oricum nu folosesc la nimic.

Conform informațiilor postate pe site-ul Ministerului Mediului, după realizarea hărților de zgomot, se vor realiza planuri de acțiune care să conțină măsuri concrete de reducere a nivelurilor de zgomot.

Care ar fi principalele avantaje? La stabilirea noilor zone rezidențiale se va ține cont și de nivelul de zgomot al zonelor învecinate. Pentru zonele urbane existente, realizarea unei astfel de hărți permite informarea populației asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes. Depistarea zonelor de liniște se vor putea face doar după consultarea unei hărți de zgomot.

În ceea ce privește zgomotul de pe arterele de circulație, se pot lua măsuri pentru redirecționarea traficului pentru diminuarea zgomotului în anumite zone, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restricții de viteză, introducerea de asfalt poros care să absoarbă zgomotul produs de trafic, crearea unei rețele funcționale de piste de biciclete care să poată fi utilizată pentru deplasare.