La cinci ani de la declararea unilaterală a independenței de Serbia, Kosovo este un stat în construcție, cu o rată ridicată a sărăciei și șomajului, cu grave probleme de corupție și cu un conflict etnic nesoluționat între majoritatea albaneză și minoritatea sârbă, scrie EFE într-un comentariu.
La 17 februarie 2008, sute de mii de kosovari albanezi euforici au ieșit pe străzi pentru a sărbători decizia Parlamentului de la Pristina, care declarase unilateral independența Kosovo față de Serbia. Cinci ani mai târziu, acel optimism și promisiunile oamenilor politici par să se fi evaporat, pe fondul acumulării de probleme, îndeosebi de ordin social. Cu o rată a șomajului de peste 40% și un venit anual pe locuitor de abia 2.300 de dolari, economia acestei foste provincii sârbe a cunoscut o ușoară ameliorare, însă ritmul este foarte lent.
"Guvernul a făcut prea puțin pentru a accelera creșterea economică, iar slă-biciunea sectorului privat complică și mai mult perspectivele economice", a declarat un analist al grupului de reflecție Riinvest, Lumir Abdixhiku.
În plus, criza economică globală a înrăutățit situația în Kosovo, unde emigrația continuă să fie singura opțiune la o viață mai bună pentru mulți kosovari.
"Eram șomer înainte de independență și încă mai caut de lucru", rezumă această paralizie Agron Kelmendi, tehnician minier în vârstă de 41 de ani, pentru care faptul că trăiește într-un stat suveran nu i-a schimbat în niciun fel viața.
Deși suveranitatea Kosovo s-a bucurat de sprijinul SUA și a majorității statelor membre ale Uniunii Europene, până acum numai 98 din cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut independența acestui stat. Mai multe țări importante, îndeosebi China și Rusia, cu putere de veto în Consiliul de Secu-ritate al Națiunilor Unite, au afirmat în repe-tate rânduri că susțin Serbia în decizia acesteia de a respinge independența kosovară.
Având închisă ușa ONU și a altor organisme, deși este membru al Băncii Mondiale și al Fondului Monetar Internațional, Kosovo este stat doar pe jumătate. Mărturii ale acestei stări de fapt o constituie lipsa unui prefix telefonic propriu - Kosovo se vede nevoit să folosească prefixul de țară al Monaco, Serbiei și Sloveniei - sau interdicția impusă sportivilor kosovari de a-și reprezenta țara în competițiile interna-ționale.
Corupția este o altă mare plagă a acestei națiuni tinere, cu un vicepremier și trei foști miniștri anchetați și chiar puși sub acuzare pentru abuzuri, doar în ultimul an.
Totuși, în pofida instabilității politice și economice, cei cinci ani de independență au produs și câteva efecte pozitive. Rețeaua de autostrăzi și de școli s-a îmbunătățit semnificativ, salariile personalului sanitar și din învățământ, dar și pensiile au crescut, însă nu suficient, continuând să se afle sub media țărilor balcanice.