Legea votului uninominal asumată de Guvern este neconstituțională

Curtea a admis, ieri, în totalitate, sesizarea președintelui privind neconstituționalitatea unor articole din Legea votului uninominal, acceptând obiecțiile atât în ce privește lista națională suplimentară, cât și alegerile anticipate în cazul reorganizării administrative.

În urma deliberării, Curtea Constituțională a constat că sunt neconstituționale unele dispoziții articolului 29 și ale articolului 48, întrucât instituie posibilitatea atribuirii unui mandat de parlamentar unor candidați nominalizați pe liste suplimentare de către partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale, fără ca aceștia să fi primit votul exprimat direct, nemijlocit de către alegător, contravenind astfel art.62 din Constituție, care obligă la alegerea directă a Parlamentului.

De asemenea, în ședința de miercuri, Curtea a constatat că sunt neconstituționale și dispozițiile din articolul 2, lit. f) teza finală - "în cazul reorganizării administrativ-teritoriale", întrucât ele adaugă la prevederile constituționale ale articolului 89 privind situațiile în care poate fi dizolvat Parlamentul și posibilitatea de organizare a alegerilor parlamentare anticipate în cazul reorganizării administrativ-teritoriale. 

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, motivarea soluției urmând a fi publicată ulterior în Monitorul Oficial, în cuprinsul deciziei.

Prin urmare, Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, nu poate fi promulgată de Președintele României, urmând să fie trimisă Parlamentului spre reexaminare, în ședința comună a celor două Camere.

Potrivit Constituției, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.

Președintele Băsescu atacase la Curte articolele referitoare la introducerea listei naționale de rezervă, semnalând faptul că aceasta deschide posibilitatea ca în Parlament să ajungă oameni care nu au primit votul alegătorilor. Potrivit Legii, în cazul în care un partid câștigă majoritatea colegiilor uninominale, repartizarea se va face și în baza unei liste de rezervă, listă care nu este însă supusă votului, ci doar afișată în secțiile de votare.