MAE dă publicității astăzi textul Acordului cu SUA privind amplasarea scutului în România

Ministerul român de Externe anunță că va prezenta public, astăzi, textul Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, document semnat la Washington în urmă cu zece zile.

Prezentarea va fi deschisă de către ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, printr-o evaluare a importanței politice a Acordului, urmată de prezentarea tehnică a documentului, realizată de secretarul de stat Bogdan Aurescu, cel care a condus echipa negociatorilor români.

Președintele Traian Băsescu declara, miercuri, la TVR, că acordul cu SUA privind scutul antirachetă va fi desecretizat în curând în integralitate, după ce se va conveni aceasta cu Departamentul de Stat. Întrebat dacă documentul va fi desecretizat complet sau dacă există anexe ce vor fi păstrate secrete, șeful statului a subliniat: "Nu există. Vă garantez că nu există niciun act adițional secret la acordul care va fi public", a precizat președintele, citat de NewsIn.

Traian Băsescu a explicat că ambele țări câștigă securitate de pe urma acestui acord, ce va trece prin Legislativele SUA și al României. "Sistemul care se amplasează e unul antirachetă, defensiv, destinat să lovească rachete balistice care ar fi lansate împotriva teritoriului României, împotriva a parte din teritoriului aliat din interiorul UE sau împotriva SUA. Dacă venim în zona politică, e un document oficial care, în preambul vorbește de parteneriatul strategic dintre România și SUA, e un document juridic care va trece prin Parlamentul SUA și Parlamentul României, urmând a fi ratificate ca legi", a arătat șeful statului.

Acordul privind scutul antirachetă a fost semnat la 13 septembrie, la Washington, de către ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei de lucru pe care șeful statului român a efectuat-o în capitala americană.

Acordul reprezintă primul astfel de instrument juridic negociat în întregime și semnat în cadrul proiectului american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense), lansat de președintele Obama în septembrie 2009

Încă de la întoarcerea de la Washington, președintele Băsescu a precizat că informațiile privind Acordul vor fi făcute publice de secretarul de stat Bogdan Aurescu, negociatorul-șef în acest dosar. Băsescu a spus că Aurescu a acționat în baza unui mandat al șefului statului și nu dorește să îl facă "unic responsabil" în cazul în care vor apărea critici la adresa Acordului. "Îmi asum alături de el viitoarele critici, atâtea câte vor fi. Dacă vor fi. S-ar putea să am șocul să constat că îl aplaudați", a comentat Băsescu râzând.

Pe de altă parte, președintele a ținut să explice importanța încheierii acestui Acord, afirmând că nivelul de securitate al României va fi cel mai înalt din toată istoria acestei țări, iar cetățenii, instituțiile și economia vor fi "în deplină siguranță".

"Amplasarea sistemului de apărare antirachetă balistică pe teritoriul României nu este doar în folosul României, ci este în egală măsură o valoare câștigată pentru securitatea națională a SUA, dar și pentru statele europene", a conchis Traian Băsescu.

Anunțul oficial privind participarea României la proiectul american de apărare antirachetă în Europa a fost făcut la 4 februarie 2010. Președintele Traian Băsescu a informat atunci că România a acceptat invitația administrației Obama de a găzdui interceptoare de rachete, ca parte a scutului american. Sistemul este dezvoltat într-o abordare adaptivă în etape, de natură să garanteze acoperirea integrală a teritoriului României împotriva posibilelor amenințări reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune.

Negocierile pentru scut au fost lansate oficial la 17 iunie 2010, odată cu vizita la București a unei delegații conduse de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. După șapte runde de negocieri între experții de la Washington și București, președintele Traian Băsescu a anunțat, la 3 mai 2011, că elementele scutului antirachetă, adică cele 24 de rachete interceptoare, vor fi amplasate în Deveselu, o bază militară din județul Olt, și vor fi operaționale începând din 2015.

La 7 iunie, secretarul de stat Bogdan Aurescu a parafat la Washington, împreună cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, textul Acordului pentru amplasarea în România a unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice.

Șefii diplomațiilor, Teodor Baconschi și Hillary Clinton, au semnat apoi documentul la 13 septembrie 2011, practic la aproape un an și trei luni de la lansarea oficială a negocierilor. Cu câteva zile mai înainte, Turcia anunțase că acceptă să găzduiască un radar foarte important în arhitectura noului sistem american antirachetă. După alte două zile, la 15 septembrie, a intrat în vigoare acordul încheiat de SUA cu Varșovia pe scut, urmând ca interceptorii antibalistici să fie amplasați în Polonia până în 2018, în ultima fază a desfășurării scutului.

Ce se știe până în prezent despre scutul antirachetă din România, din declarațiile oficialilor români și americani, este că va avea probabil 24 de interceptori, care vor fi amplasați la baza din Deveselu, județul Olt, o fostă bază sovietică, până în 2015. Este vorba despre un model îmbunătățit de interceptori SM-3, aflat încă în teste.

Acordul are prevederi explicite că sistemul este strict defensiv și că respectă legislația internațională. Interceptorii nu au niciun fel de încărcătură și se bazează doar pe forța cinetică. Sunt prevederi ce ar fi de natură să liniștească temerile Rusiei, care cere garanții că scutul nu este îndreptat împotriva ei.

Baza de la Deveselu va găzdui între 150 și 200 de militari americani, existând posibilitatea suplimentării lor până la 500, iar costurile ce revin României sunt legate numai de întreținerea bazei. Toate cheltuielile privind instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României, precum și amenajarea locației, vor fi suportate de SUA, alte eventuale costuri urmând să facă obiectul negocierilor bilaterale. România nu va cumpăra rachetele interceptoare SM-3 și nici nu va suporta cheltuieli privind instalarea scutului sau amenajarea bazei. Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de către SUA, iar orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

Guvernul american va investi în baza aeriană de la Deveselu, județul Olt, aproximativ 400 de milioane de dolari în următorii ani, au declarat oficiali din armata SUA, precizând că, anual, vor fi alocate alte 20 de milioane de dolari pentru întreținerea bazei.

Statele Unite vor oferi Guvernului român informații legate de situația operațiunilor de la baza Deveselu, inclusiv privind rachetele balistice detectate de scut și privind starea apărării antirachetă americane din Europa. Forțele militare americane și române vor coopera pentru a asigura securitatea interceptorilor amplasați la baza de la Deveselu, a precizat Departamentul de Stat

Președintele Traian Băsescu declara, miercuri, că instalarea scutului antirachetă pe teritoriul României implică riscuri suplimentare de atac din partea celor care țintesc state NATO, dar că acest risc este contrabalansat de sistemele de securitate necesare într-o astfel de situație. "Trebuie să existe forțe aeriene capabile să descurajeze orice încercare de lovitură împotriva acestor instalații, trebuie să existe echipamente de securitate care să prevină o astfel de situație. În paralel cu creșterea riscului, se iau măsuri de contracarare", a spus președintele.

Tot șeful statului a spus că acordul cu SUA privind scutul antirachetă conține o prevedere conform căreia SUA sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României, dar și prevederi legate de protecția mediului și a cetățenilor. În plus, în preambulul textului este menționat parteneriatul strategic SUA-România.

Pe de altă parte, președintele a explicat că baza de la Deveselu se află sub jurisdicție românească și astfel se creează un echilibru între declanșarea eventualelor lovituri, care e în responsabilitatea SUA, și legislația sub care acționează, care e românească.

În privința costurilor cu funcționarea bazei, Traian Băsescu a anunțat că acestea vor fi împărțite. "Costurile cu funcționarea bazei, atât cât va fi utilizată de partea română și americană, revin partajat funcție de proporția utilizată. Partea de echipamente este în responsabilitatea SUA, partea de funcționare a bazei... Pentru că baza e mai mare decât suprafața ce va fi utilizată pentru echipamentele americane, va fi partajată funcție de cât utilizăm fiecare", a arătat Băsescu.

De asemenea, în ce privește răspunderea pentru eventualele prejudicii aduse odată cu utilizarea bazei, președintele a afirmat că "ce se întâmplă pe teritoriul României e în răspunderea României, ce se întâmplă în afara teritoriului, spațiului aerian al României este în responsabilitatea SUA".

Traian Băsescu a adăugat că acordul stipulează faptul că acest sistem antirachetă nu va rămâne unul bilateral și că SUA și România își exprimă angajamentul de a colabora pentru dezvoltarea sistemului NATO. "Acolo nu sunt doar SUA și România, acolo s-ar putea să apară un blocaj, dar noi ne angajăm să punem în concertul facilităților de apărare NATO sistemul de pe teritoriul României", a menționat el. Potrivit lui Băsescu, subiectul va fi abordat la următorul summit NATO, de la Chicago.