Moldova post-alegeri parlamentare: scenarii posibile

Potrivit Mediafax, duminică 28 noiembrie în jurul orei 7:00, au fost deschise secțiile de votare atât pe teritoriul statului moldovenesc, cât și cele din afara țării. Pentru alegerea celor 101 de deputați ce vor reprezenta parlamentul și vor alege președintele tării pentru următorii 4 ani, peste 2,6 milioane de cetățeni ai republicii au fost așteptați până la ora 21:00.

Conform unui sondaj publicat vineri, 19 noiembrie, de către agenția de presă Hotnews, partidele din Alianța pentru Integrare Europeană par să aibă cele mai multe șanse la ocuparea locurilor în parlament și la formarea ulterioară a Guvernului. În fruntea clasamentului se află reprezentanții P.C.R.M. cu cele mai mare procentaj (35%), aceștia sunt urmați de către cei din partidul actualului premier Vladimir Filat P.L.D.M cu 28%. Pe a treia poziție în topul partidelor cu cele mai multe șanse de câștig se află P.D.M. în frunte cu Marian Lupu(18%) urmat de partidul președintelui interimar Mihai Ghimpu P.L. cu 12%.

Ca urmare a procentajelor foarte mari acordate celor patru formațiuni politice se preconizează că celelalte partide aflate în cursa electorală (inclusiv alianța Alianta Moldova Noastra) pentru locurile din parlament nu vor putea urca mai mult de 4%.

Președinte din opoziție

Destinul cetățenilor Moldoveni depinde în mare parte de hotărârile pe care P.C.R.M. le va lua după eventuala câștigare a alegerilor. Conform Reuters, cea mai puțin probabilă variantă într-o astfel de situație este cea în care partidul comunist va prefera alegerea unui parlamentar din opoziție pentru a-l succede pe Vladimir Voronin la președinție. Chiar și în eventualitatea unui scenariu de acest tip, cel care ii va lua locul actualului președinte va avea de dus o povară foarte grea fiind nevoit să reglementeze un sistem economic aflat în deplin colaps datorită crizei.

Comuniștii și anticipatele

O a doua presupusă desfășurare a evenimentelor după terminarea alegerilor este cea în care nici de această dată nu se poate alege un președinte. Dacă lucrurile vor decurge în această manieră, parlamentul va fi dizolvat și va fi necesară organizarea alegerilor anticipate. Chiar și așa opoziția nu va putea răsturna situația în favoarea ei, lipsindu-i accesul la instituțiile mass-media, popularitatea în rândul cetățenilor și influența politică.

Dictatura Voroniană prelungită

Ca urmare directă a celui de-al doilea scenariu, președintele Vladimir Voronin se poate folosi de omisiunea de constituție referitoare la data pentru organizarea alegerilor anticipate pentru a putea rămâne pe scaunul președinției Republicii Moldova mult timp de acum în colo.

O astfel de atitudine ar putea stârni mânia opoziției și ar declanșa o nouă criză politică. La nivel civil este posibil să se reia protestele stradale și va fi necesară intervenția Uniunii Europene care până acum nu și-a făcut simțită implicarea. Rusia cel mai probabil va saluta inițiativa președintelui Voronin și va găsi în hotărârea acestuia un gest absolut necesar în condițiile date.

Într-o astfel de situație, pentru a se putea evita criza constituțională, cel mai indicat este ca partidele politice să ajungă la o oarecare formă de compromis în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui în așa fel încât să li se ofere cetățenilor posibilitatea de a-l vota în mod direct. Acest fir narativ este, însă, foarte puțin probabil, membrii partidelor comuniste refuzând să renunțe la deținerea puterii pe scena politică moldoveană.