Otrăviți cu nitrați sub ochii nepăsători ai autorităților

Mai mult decât atât, în ultimii ani, Primăria Mereni trebuia să furnizeze, gratuit, apă plată familiilor care au copii între 0 și trei ani. Deși viceprimarul ne-a declarat că s-a făcut acest lucru, cetățenii au negat

Sute de locuitori din comuna Mereni își pun, zilnic, sănătatea în pericol, deoarece apa pe care o consumă și pe care o plătesc la prețul de apă potabilă nu este bună de băut, având o cantitate nepermis de mare de nitrați. Lucrul cel mai grav este că Primăria Mereni, deși spune că a făcut-o, nu a atenționat cetățenii cu privire la riscurile la care se expun. Mai grav este că, potrivit semnalelor pe care le avem, în mai multe localități din județ se întâlnesc astfel de situații, dar problema este trecută cu vederea de Consiliul Județean Constanța, ea fiind departe de a fi rezolvată în vreun fel.

Apa care curge la robinetele locuitorilor din comuna Mereni nu este potabilă. Deși autoritățile locale (re)cunosc acest lucru, datorită analizelor de apă efectuate din punct de vedere bacteriologic și chimic, locuitorii nu au fost anunțați că apa potabilă pe care o consumă nu este, de fapt,... potabilă. Mai mult decât atât, deși viceprimarul localității, Iulian Olteanu, ne-a declarat, vineri, că familiilor care au copii între 0 și 3 ani, pe parcursul anului trecut, le-a fost furnizată apă plată (anul acesta, până în prezent, nu au fost bani pentru așa ceva), familiile luate prin sondaj de reporterii "Cuget Liber", vineri, ne-au declarat că nu au primit vreodată apă plată de la primărie și nici că au fost atenționate de autorități că apa pe care o beau în fiecare zi nu ar fi potabilă.

Mai mult decât atât, stația de clorinare, aflată la marginea localității, și în care s-au băgat miliarde de lei vechi bune, nu a funcționat, potrivit locuitorilor, nici măcar o singură zi, în prezent fiind în paragină și un pericol pentru copiii sau chiar oamenii maturi care ajung în zonă, deoarece capacele de la cele două recipiente în care se găsesc niște vane ruginite nu mai există, la fel ca și gardul împrejmuitor.

"Nu avem bani de apă plată"

Florina Vasilescu, din localitatea Mereni, ne-a declarat că de 15 ani este racordată la rețeaua de apă potabilă și că de la început apa a avut un gust ciudat. "Două miliarde de lei s-au băgat în stația de clorinare, dar aceasta nu a funcționat niciodată. În ultima vreme m-au durut foarte tare rinichii, cred că de la apa pe care o beau. Înainte cumpăram apă plată, dar nu mai avem bani să cumpărăm în fiecare zi, așa că suntem nevoiți să bem tot apă de la canal. Nu mai pun faptul că noi plătim, cu 18.000 lei vechi pe metru cub, o apă potabilă care, de fapt, probabil, ar putea fi încadrată la apă menajeră...." - ne-a declarat Florina Vasilescu.

Consilierul local Florea Ciucardel ne-a spus, de asemenea, că problema apei potabile din comuna Mereni este foarte bine cunoscută de către autorități, dar că nu se dorește o implicare reală și o rezolvare a unei astfel de probleme stringente pentru să-nătatea locuitorilor. Dimpotrivă, lumea nu este atenționată de riscul la care se expune, cei mai vizați fiind, copiii.

Mariana Cherim și Constantin Nedelea ne-au declarat, la fel, că apa nu ar fi bună la gust, dar că nu au fost anunțați de autorități dacă e bine sau nu să bea din fântâni ori de la robinet. "Oricum, cea din fântâni este și mai proastă la gust decât apa de la robinet" - ne-au spus oamenii.

La al treilea mandat, cu aceleași promisiuni

Primarul localității, Gheorghe Chiriac, deși nu este la primul mandat, ci la al treilea, nu se poate lăuda că a rezolvat această problemă.

El ne-a spus, telefonic, că singura soluție este efectuarea de foraje la adâncimi mult mai mari, și că există un proiect pe Fonduri Structurale, care ar fi trecut de prima etapă, și prin care se dorește efectuarea unei rețele de apă cu puțuri noi și o nouă rețea de distribuție a apei în localitate. Numai că, potrivit presei din ultimii ani, acesta este "visul" și promisiunea pe care le tot emite în eter primarul, îndeosebi în cam-paniile electorale prin care a trecut, dar pe care, după cum se vede, nu le poate transpune și în realitate.

Cel mai grav este însă că, dată fiind funcția pe care o are, nu a atenționat cetățenii din comună că apa nu este potabilă, potrivit declarațiilor date de locuitori.

Un viceprimar încurcat

Vineri, când am descins la Primăria din Mereni, am fost întâmpinați de viceprimarul Iulian Olteanu. Întrebat despre problema apei potabile din comună, el ne-a spus, în primă fază, că nu ar exista o problemă majoră în acest sens. Pentru a ne "convinge", el ne-a arătat un tabel cu rezultatele trimise de Direcția de Sănătate Publică Constanța - Serviciul Evaluarea Factorilor de Mediu, reprezentând "dovada" că nu minte, crezând, probabil, că nu vom reuși să "citim" cifrele respective ori însemnătatea lor.

Numai că, potrivit tabelelor respective, se putea citi negru pe alb că procentajele de nitrați înregistrate în apa potabilă din comună nu sunt nici pe departe în limitele normale, ci le depășesc cu mult.

Într-o adresă emisă de aceeași autoritate, în luna martie 2009, se arată chiar că "apa furnizată de cele două surse (n.r. - Osmancea și Mereni) conține o cantitate crescută de nitrați, motiv pentru care Primăria Mereni a fost informată că este necesar să se asigure apă potabilă gratuit copiilor între 0 și 3 ani, conform HG 974/2004.

De asemenea, sunt necesare lucrări de îmbunătățire a calității rețelei de distribuție și asigurarea perimetrelor de protecție sanitară pentru toate elementele sistemului de apă".

Mai mult decât atât, în documentația arătată cu atâta deschidere de către Iulian Olteanu, doar cu o pagină înainte de tabelul care nu ar fi trebuit să ne spună nimic, se preciza, clar, că apa potabilă din cele două localități NU corespunde din punct de vedere bacteriologic.

În momentul în care i-am arătat viceprimarului ceea ce scrie acolo (el părea, culmea, că nu ar ști!?) acesta a părut încurcat, nu a știut ce să mai spună și a ridicat din umeri... În cele din urmă, el a încercat să "justifice" situația existentă prin afirmația că "dacă mergeți în toate localitățile din județ, există situații asemănătoare...

Eu sunt de anul trecut viceprimar... " - a încercat Iulian Olteanu să scape de situația jenantă.

L-am întrebat pe viceprimar dacă situația a fost adusă la cunoștința locuitorilor, iar el ne-a spus, tot șovăielnic, că da. La întrebarea "Cum?" el a spus că s-au pus afișe prin localitate... Ulterior, am întrebat locuitorii din comună dacă au văzut un astfel de afiș, dar toți cei pe care i-am intervievat au negat acest lucru. Culmea, unii dintre ei, întrebați de calitatea apei de la robinet, ne-au spus că ar fi foarte bună (?!) Așa că, nici vorbă de anunțuri ori afișe că apa nu e bună de băut...

Conducerea școlii din Mereni nu a fost anunțată că apa nu este bună de băut

Până și la școala din localitate conducerea nu știa să existe probleme cu apa așa-zis potabilă. Gabriela Dobrilă - consilierul de imagine al unității de învățământ, ne-a declarat că "elevii folosesc apa de la toalete, nu am avut probleme în ceea ce privește sănătatea copiilor". Niciun cadru didactic nu avea cunoștință, în mod oficial, că apa nu ar fi de calitate. Unii dintre ei au auzit vorbindu-se despre astfel de probleme prin sat, dar nicidecum nu au fost anunțați, în mod oficial, că apa de la robinet nu ar fi bună de băut.

Unde-i apa plată, domn’ viceprimar?

Mai mult decât atât, deși viceprimarul Iulian Olteanu ne-a spus, cu mâna pe inimă, că tuturor familiilor din localitate, care au copii între 0 și 3 ani, pe parcursul anului trecut, le-a fost furnizată, gratuit, apă plată, potrivit familiilor care s-ar fi încadrat la o astfel de prevedere afirmația nu este conformă cu realitatea. Mama unui băiețel de aproape trei ani, Camelia Vieriu, ne-a declarat că nu a primit, anul trecut, vreun strop de apă plată de la Primărie, ea fiind nevoită să cumpere, pentru copil, în fiecare zi, apă plată de la magazin. De asemenea, nici ea nu cunoștea că apa de la robinet din localitate nu ar fi bună de băut și a negat că ar fi fost anunțată vreodată de autorități de acest lucru.

De asemenea, Elena Melente, din localitate, este una dintre persoanele care sunt foarte mulțumite de apa de la canal. "Noi o bem, considerăm că este foarte bună. Mai ales iarna, decât să te duci să iei din fântână..." - ne-a spus femeia, care, la auzul că analizele apei arată că nu ar fi bună de băut, a rămas contrariată, pentru că nu fusese anunțată de acest lucru până atunci.

Nu mai punem la socoteală că, tot potrivit viceprimarului Olteanu, de la începutul anului și până în prezent, recomandarea respectivă emisă de Direcția pentru Sănătate Publică din Constanța nu a fost respectată din cauze financiare. Cu alte cuvinte, copiii, fie ei și între 0 și 3 ani, puteau să moară de sete că autorităților numai de astfel de probleme nu le păsa...

A țâșnit apa de sub casă

O altă problemă semnalată este cea a conductelor de apă care, într-o zonă "rezidențială" a localității Mereni, trec exact pe sub casele oamenilor ori prin curțile lor. Iar asta pentru că, în goana după bani, autoritățile locale au dat terenuri alandala, fără a ține cont pe unde trec respectivele conducte.

Întâmplarea face ca, în urmă cu puțin timp, de sub casa lui Marian Florian Sămărăscu să izvorască apa mai abitir decât din Munții Pădurea Neagră. Cauza? Conducta care trece, culmea, chiar pe sub casa lui, s-a spart, iar apa a trecut prin fundație și pardoseală. Noroc că omul, deși și-a luat teren și și-a ridicat o casă, nu locuiește efectiv acolo, ci undeva, prin țară.

Autoritățile locale au "intervenit", dar în loc să devieze conducta de pe proprietatea omului pe lângă ea, aceasta a fost mutată, colea, pe lângă casa lui, deci tot pe terenul omului sălășluiește, onor, "marilor gânditori" ai localității.

Viceprimarul și-a dat iarăși cu stângu-n dreptu’

Pentru că abia fusesem la locul cu pricina înainte de a poposi la domn’ viceprimar Olteanu, făcând trecerea din noroaiele din localitate în biroul său de secol XXI, și știam cum stă treaba, l-am întrebat și pe el care e situația la casa respectivă. Și de această dată, el a crezut că ne poate minți, spunându-ne că au fost efectuate lucrări și că rețeaua a fost deviată pe lângă proprietatea omului. L-am rugat atunci să ne arate la fața locului. Deși a încercat să trimită cu noi unul dintre consilieri, am insistat să vină și el cu noi. Ajunși, pentru a doua oară în aceeași jumătate de oră (în cazul nostru) la casa respectivă, viceprimarul Olteanu ne-a arătat urmele șanțurilor făcute, prin curtea omului, deci pe proprietatea lui... L-am întrebat atunci: "Bine, bine... Și ce ați spus dvs. la Primărie? Cum că respectiva conductă nu mai trece pe proprietatea omului, ci pe lângă?!" - la care, iarăși, viceprimarul Olteanu nu a mai avut răspuns decât... alte ridicări de umeri.

Tot el ne-a mai spus că, în aceeași situație sunt și alte aproximativ 20 - 30 de familii din zonă, proaspăt împroprietărite cu acordul Primăriei Mereni.

Ce sunt nitrații?

Pentru ca efectul toxic să se producă este necesară reducerea nitraților în nitriți, transformare ce se realizează la nivelul tubului digestiv prin acțiunile florei microbiene în general și prin enterobacteriacee în special (flora coliformă), care se poate face în maximum trei ore de la ingerare. De asemenea, transformarea nitraților în nitriți se produce și prin fierbere, la prepararea hranei etc. Apariția intoxicației acute cu nitrați este determinată și de o serie întreagă de alți factori, mai degrabă favorizanți, printre care sunt de reținut unele particularități morfo-funcționale ale copilului mic (prin efectul oxidant al nitraților, hemoglobina din sânge nu mai are capacitatea de alimentare a organismului cu oxigen).

Aportul continuu, însă, cu nitrați din apă și nu mai puțin și din unele produse alimentare duce și la apariția intoxicației cronice, care este incomparabil mai extinsă decât intoxicația acută și cu consecințe mult mai grave pe termen lung. Din cauza unei simptomatologii insidi-oase și cu o posibilă asociere și cu alte afecțiuni trece de obicei neobservată și tocmai acest fapt îi conferă o gravitate mult mai mare decât în cazul intoxicației acute.

Intoxicația cronică la copii se manifestă printr-o scădere progresivă a rezistenței organismului mai ales față de agresorii biologici (în cazul bolilor infecțioase) și chiar a unor acțiuni respiratorii banale, precum și printr-o rămânere în urmă în dezvoltarea fizică, ponderală etc. Autori de marcă susțin că nitrații au și un efect inhibant asupra asimilării iodului la nivelul tiroidei, ceea ce, în condițiile unei carențe de iod din apă și din alimente, aceștia pot să con-stituie un important factor favorizant în menținerea unei morbidități crescute și prin distrofia endemică tireo-pată (gușa).

În fine, dar nu în ultimul rând, un risc deosebit pe termen lung pe care îl incumbă prezența nitraților în apă constă în posibilitatea formării în orga-nism, printr-o serie de procese com-plexe a nitrozaminelor - substanțe cu un mare potențial cancerigen (în special la colon) și teratogen.

Nitrații pot provoca avorturi spontane

Specialiștii în pedologie, calitatea apei și sănătate publică, au arătat că otrava - ajunsă în apă sau în alimente din cauza lipsei canalizării, a excesului de îngrășă-minte chimice, dar și a depozitării necorespunzătoare a dejecțiilor de animale de la ferme - a ucis, doar anul trecut, trei bebeluși, în timp ce alți 125 au suferit intoxicații acute.

"Cei mai vulnerabili la intoxicația cu nitrați sunt nou-născuții, al căror stomac nu poate neutraliza efectul acestora și se îmbolnăvesc de methemoglobinemie acută, cunoscută și sub numele «sindromul copilului învinețit»", spun specialiștii.

Potrivit acestora, cazurilor de copii bolnavi li se adaugă însă cele de avorturi spontane, infertilitate masculină sau cancer, nerecenzate de statistici. Potrivit specialiștilor, nu doar apele sunt otrăvite, ci și plantele care absorb nitrații din sol, cele mai mari concentrații înmagazinându-se în frunzele de salată și spanac.

***

Zeci de mii de oameni, din toată țara, beau apă toxică. Este vorba de nitrați, substanțe chimice din îngrășăminte, care ajung prin stratul freatic în apa fântânilor.

Consecințele contaminării se regăsesc în datele centralizate de Ministerul Sănătății: în ultimii cinci ani, 14 bebeluși au murit, iar peste o mie au fost intoxicați.

***

Intoxicația acută cu nitrați a sugarului îmbracă trei forme de manifestare:

a) forma ușoară - manifestată prin cianoză mai ales la nivelul feței (în jurul buzelor, nasului), apoi a extremităților (unghii, vârful degetelor și a mucoaselor);

b) forma medie - manifestată prin dispnee, tahicardie, sufluri cardiace și cefalee;

c) forma gravă - manifestată prin convulsii, aritmii, comă și chiar deces (moartea albastră prin asfixie).

***

Oamenii obișnuiesc să fiarbă apa. În cazul nitraților, e cea mai proastă soluție, pentru că în acest fel concentrația crește. Iar uneori urmările sunt dramatice.

(Documentare la fața locului realizată împreună cu Elena Fînariu, studentă anul I la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității "Ovidius" Constanța)