Parlamentul European, dincolo de teorie

Reprezentanța Comisiei Europene a organizat, la finalul săptămânii trecute, în parteneriat cu Biroul de Informare al Parlamentului European, seminarul "Jurnaliști în dialog".

Evenimentul nu s-a remarcat nici prin ineditul subiectelor abordate și nici prin, iertată fie-mi îndrăzneala vârstei, "ziariștii de-o viață" care au participat la eveniment. Și, ca să nu fiu acuzată de generalizări nepermise, fac mențiunea că, printre jurnaliștii participanți la eveniment s-au numărat și câțiva de care, e drept, mă despart câteva zeci de ani, dar mai ales o multitudine de perspective asupra unei Românii membre a Uniunii Europene. O parte dintre întrebările formulate, dintre nedumeririle cărora unii dintre ei le-au dat glas m-au convins de faptul că, în mentalul colectiv, accepțiunea generală a UE și îndeosebi a Parlamentului European este aceea a unui organism de la care trebuie să primim bani pe bandă rulantă. Bani, bani și mai ales bani.

În ce măsură cunoaștem activitatea PE, dar și ce așteptări avem de la acest organism sunt aspecte care, la mai bine de un an de la integrarea UE, sunt de o importanță majoră. Din păcate însă, PE pare să rămână, pentru cetățeanul de rând, mai mult un proiect intangibil, un for abstract, fără o legătură reală cu viața de zi cu zi. PE trebuie scos din mape, din prezentări în power point, din mape citite doar de funcționari.

Despre ceea ce presupune, efectiv, Parlamentul European și despre principalele sale funcții, despre cum poate deveni Uniunea Europeană dacă nu mai intere-santă, măcar mai accesibilă omului de rând au vorbit, în prima zi a seminarului, Viviana Raluca Huluban, din partea Biroului de Informare al PE, Nicolae Idu, în calitate de reprezentant al Comisiei Europene în România, precum și Raluca Morea. Deloc convins că informația transmisă în cadrul seminarului va fi folosită dincolo de acele uși mi s-a părut Sorin Ioniță, membru al Team Europe care, mai mult sau mai puțin motivat de intervențiile pe alocuri penibile ale ziariștilor mai sus amintiți, a diagnosticat, în șoaptă, evenimentul în sine ca fiind "moarte curată".

Cu toate acestea, am apreciat plaja bogată a lămuririlor aduse în ceea ce privește PE ca for european ale cărui funcții principale sunt legate de legile europene, de controlul democratic, dar și de cel al finanțelor publice.

Ce face Parlamentul European?

Reprezentând cetățenii UE și fiind ales direct de aceștia, PE își are originea în anii 50. Începând din 1979, membrii săi sunt aleși în mod direct, în prezent, alegerile au loc o dată la cinci ani, iar membrii din toate cele 27 de state membre ajung la 785. Membrii Parlamentului European (MPE) nu sunt grupați în funcție de țara de origine, ci de afinitățile de ordin politic, la nivelul UE. Președinte al PE este, de la alegerea sa în 2007, Hans-Gert Pottering. El va ocupa această funcție până la alegerile din 2009.

În ceea ce privește strict atribuțiile PE, acestea țin, potrivit Biroului de Informare al PE în România, de adoptarea legilor europene, de exercitarea controlului democratic asupra celorlalte instituții ale UE și de stabilirea bugetului anual al UE.

Parlamentul European:

Adoptă legile europene în colaborare cu Consiliul UE, în diverse domenii de politici publice. De remarcat este faptul că alegerea prin vot direct de către cetățenii UE a PE reprezintă o garanție a legitimității democratice a legislației europene.

###

Exercită un control democratic asupra instituțiilor europene și îndeosebi asupra Comisiei Europene. El este abilitat să aprobe sau să respingă comisarii nominalizați și, totodată, poate cere întregii Comisii să demisioneze.

###

PE deține controlul asupra finanțelor publice. În parteneriat cu Consiliul, PE deține autoritatea asupra bugetului UE și poate, de asemenea, influența cheltuielile Uniunii Europene. PE adoptă sau respinge întregul proiect de buget.