Primarii "debutanți", încântați de primele luni de mandat

Liberalul Adrian Stan, edilul din Techirghiol, social-democratul Cristian Cîrjaliu, gospodar șef al comunei Agigea și, nu în ultimul rând, democrat-liberalul Gheorghe Cojocaru, șeful administrației publice locale din Murfatlar, se numără printre primarii care, deși aflați la primul mandat (sau poate tocmai de aceea), consideră că bilanțul activității lor din 2008 este unul cât se poate de bun. Concret, în pofida faptului că au trecut doar șase luni din mandatul de primar, cei trei apreciază că au debutat cum se cuvine în administrația locală și, mai mult decât atât, se declară încântați pentru că au reușit să pună în aplicare proiectele promise în campanie.

Primarul din Techirghiol e… "în grafic"

Fost vicepreședinte al Agen-ției Domeniilor Statului, actualul primar din Techirghiol, Adrian Stan, declară franc că, în ceea ce-l privește, nu au existat probleme de adaptare: "Sunt un caz fericit! Nu am avut probleme legate de adaptare și asta datorită unui Consiliu Local cu care pot să colaborez. Chiar nu am nimic de reproșat", a insistat liberalul.

Dintre proiectele pe care și le-a propus și pe care le-a demarat deja edilul penelist a menționat începerea lucrărilor la un bloc în regim ANL, reamenajarea falezei, precum și renovarea și extinderea Casei de Cultură "Constantin Tănase". Mai mult decât atât, Adrian Stan a ținut să menționeze și faptul că documentația proiectului privind realizarea unui parc terapeutic, care va fi amenajat pe o suprafață de 3 hectare și jumătate, a fost depusă la Agenția Fondului de Mediu. "Am înaintat proiectul, acum așteptăm răspunsul. Acest parc va fi construit în fața Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol", a explicat Stan.

Nu în ultimul rând, liberalul a precizat și intenția sa de a relansa "brand-ul Techirghiol" să fie relansat: "Ne dorim promovarea localității, pe axa de turism, prin clipuri publicitare, radio și TV, inițiativă care să determine atragerea turiștilor spre ceea ce definește Techirghiolul".

Cât privește viitorul său la conducerea primăriei, Stan și-a exprimat speranța ca "politicul să nu influențeze ceea ce înseamnă relații interumane bune în administrația locală". El a accentuat faptul că retragerea în opoziție a partidului său nu-l sperie deloc: "Nu sunt deloc disperat, din contră, sunt chiar optimist", a declarat el. Despre cele șase luni de mandat, primarul penelist susține că e "mulțumit", pentru că are "o comunicare bună cu oamenii". "Cu alte cuvinte, sunt în grafic", a conchis Adrian Stan.

Cojocaru vrea PD-L + PSD și la nivel local

Democrat-liberalul Gheorghe Cojocaru, primarul din Murfatlar, susține, fără falsă modestie, că în cele șase luni de mandat a realizat "cât alții într-un an și jumătate", fapt pentru care se consideră "mulțumit". Cojocaru recunoaște că primele luni de activitate la șefia administrației locale nu au fost prea complicate și asta pentru că experiența de viceprimar, din mandatul 2004 - 2008, l-a ajutat. Chiar și așa, însă, edilul a ținut să menționeze că, dacă s-ar fi bucurat într-o mai mare măsură de sprijinul aleșilor locali, ar fi realizat mai multe dintre proiectele propuse: "Făceam mult mai multe dacă îi aveam de partea mea pe toți consilierii", a explicat el.

Dintre inițiativele demarate și unele dintre ele finalizate în aceste șase luni de mandat, pedelistul a amintit investițiile în unitățile de învățământ: înființarea a cinci laboratoare de informatică, înlocuirea centralei termice și realizarea hidro-izolației pe o aripă a Școlii Nr. 2, precum și reabi-litarea Căminului Cultural din Siminoc. În ceea ce privește elementele de infrastructură, Cojocaru a menționat realizarea sistemului de canalizare în prelungirea Străzii Gen. Vasile Milea, repararea trotuarelor pe străzile Ion Creangă, Eminescu și Calea București și, nu în ultimul rând, asfaltarea străzilor Făgetului și Paltinului, în prezent, în plină desfășurare.

Unul dintre regretele primarului PD-L este, conform declarațiilor sale, acela că, "în lunile epuizante care s-au scurs de la debutul mandatului, bugetul local a fost baza, deoarece localitatea n-a văzut niciun ban nici de la Guvern, nici de la Consiliul Județean".

Cât privește recentele tensiuni de pe scena politică autohtonă, create în jurul viitoarei coaliții de guvernare, edilul din Murfatlar a recunoscut că își dorește ca "posibila alianță PD-L - PSD să se regăsească și la nivel local". În acest sens, el e explicat: "Am nevoie de Consiliul Local, am nevoie ca aleșii locali să fie mai receptivi la propunerile mele". Reamintim că forul decizional din Murfatlar are următoarea configurație: PD-L - șase consilieri, PNL - cinci, iar PSD - șase.

Mandatul lui Cîrjaliu, "pentru binele comunității"

"Mandatul nostru este să votăm pentru binele comunității, nu contra ei", a afirmat, încă de la început, primarul din Agigea, social-democratul Cristian Cîrjaliu. Gospodarul șef PSD aflat, și el, la primul mandat, a precizat că în primele luni din activitatea de primar a contat, într-o măsură decisivă, și relația pe care o are cu aleșii locali: "În ceea ce privește Consiliul Local trebuie să spun că am o comunicare foarte bună, chiar dacă PSD nu are decât șapte din cele 15 mandate de consilieri. Ne-am creat, însă, o majoritate confortabilă cu colegii noștri de la PD-L și PRM. Până la urmă, binele comunității e cel care contează", a subliniat Cîrjaliu.

Printre cele dintâi proiecte realizate sau măcar începute în aceste șase luni, primarul social-democrat a menționat: "intabularea a 80% dintre clădirile domeniului public, care din motive ce țin de o delăsare inexplicabilă a fostei administrații nu au fost intabulate", "reabilitarea infrastructurii în Lazu, pe o lungime de 11 kilometri" și, nu în cele din urmă, "schimbarea centralelor termice la școala și grădinița din Agigea". Pentru 2009, Cîrjaliu și-a propus să realizeze construcția a două noi grădinițe, proiectarea unui sediu nou pentru Primărie, "dat fiind faptul că actuala clădire este una naționalizată, care urmează a fi retrocedată proprietarilor de drept", precum și construcția unei Case de Cultură cu o capacitate de 400 de locuri.

Așadar, cu sau fără bani, primarii constănțeni nu au timp să se plângă. Fără să stea cu mâna întinsă la Consiliul Județean sau la Guvern, gospodarii șefi au preferat, încă din primele luni de mandat, să-și pună în aplicare proiectele promise, astfel încât să consolideze imaginea pe care o au în ochii alegătorilor.