Bolile cardio-vasculare (BCV) sunt cauza principală de moarte prematură în România, atât la bărbați cât și la femei. BCV sunt o manifestare a aterosclerozei, boală a peretelui arterial.
Riscul de boală cardiovasculară poate și trebuie să fie estimat ca parte a controlului medical de rutină începând de la vârsta de 20 de ani.
Dr. Marian Banu, medic primar cardiolog în cadrul Policlinicii nr. 2 Constanța ne explică riscurile bolilor cardio-vasculare (BCV): "Sunt reprezentate, în principal, de boala cardiacă ischemică sau cardiopatia ischemică - angina pectorală, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, moartea subită, boala cerebrovasculară ischemică - accidentul vascular cerebral, arteriopatia obliterantă - arterita membrelor inferioare".
Riscul BCV este mai ridicat la bărbați
Bolile cardio-vasculare, spune specialistul, sunt o manifestare a aterosclerozei, boală a peretelui arterial ce duce la formarea de plăci - zone de îngroșare a peretelui arterial prin acumulare de grăsimi, care determină, în final, scăderea sau oprirea irigării cu sânge a unei părți din inimă, creier, mușchi, intestin.
Factorii de risc pentru bolile cardio-vasculare sunt împărțiți în două categorii: asupra cărora se poate interveni sau nu. Nu se poate interveni dacă persoana are o afecțiune cardio-vasculară cauzată de vârstă - riscul crește de la 45 de ani la bărbați și de la 55 de ani la femei. De asemenea, pentru aceeași vârstă, riscul este mai mare pentru bărbați.
Se poate interveni în cazul hipertensiunii arteriale, a dislipidemiei (colesterolul total mai mare de190 mg/dl), diabetului zaharat, fumatului, obezității, în special cea abdominală adică circumferința taliei este mai mare de 102 cm la bărbați și 88 cm la femei. Se mai poate interveni în cazul bolilor cardio-vasculare provocate de sedentarism, alimentația aterogenă - cu un conținut mare de acizi grași saturați și colesterol, de stres sau depresii.
Dr. Marian Banu ne spune: "Factorii de risc pentru bolile cardio-vasculare asupra cărora se poate interveni sunt, în mare parte, rezultatul unui anumit stil de viață. Stilul de viață se referă la obiceiuri: alimentație, activitate fizică, fumat, relații familiale sau sociale. Intervenția asupra stilului de viață trebuie începută precoce și trebuie să fie cu atât mai intensă cu cât riscul e mai mare".
Controlul medical de la 20 de ani
Riscul de boală cardiovasculară poate și trebuie să fie estimat ca parte a controlului medical de rutină începând de la vârsta de 20 de ani. "Evaluarea riscului se bazează pe identificarea și interpretarea factorilor de risc menționați și are ca scop identificarea persoanelor cu risc crescut", ne spune cardiologul.
Dacă la începutul secolului XX bolile cardio-vasculare erau responsabile pentru mai puțin de zece procente din decesele înregistrate pe glob, acum își revendică aproape 50% din decese în țările dezvoltate și 25% în țările în curs de dezvolare.