Școala - o arenă unde agresiunile se țin lanț

Urmare și a recentului incident în care a fost implicată o elevă din clasa a VI-a A de la Școala nr. 6 "Nicolae Titulescu" din Constanța, dar și mama ei, s-a avansat ideea necesității organizării unor cursuri predate de psihologi școlari pentru gestionarea problematicii conflictuale din școli. La aceste cursuri ar trebui să participe elevii, profesorii, dar și părinții, care să fie astfel ajutați să capete abilitățile care să le permită să-și țină în frâu impulsurile agresive.

Disciplina școlară în derivă

Un lucru devine tot mai evident: în școli, disciplina este din ce în ce mai greu de gestionat. Pentru ca acest lucru să fie, totuși, posibil, Valeriu H. Popa, inginer, din Constanța, consideră că ar trebui ca, atât elevii, profesorii, cât și părinții "să fie serios instruiți" cum să abordeze problematica violenței și a conflictelor din școli, cum să-și gestioneze furia fără a recurge la violență verbală sau fizică, dar și cum să răspundă la insulte și injurii, cum să reacționeze la tot felul de amenințări și chiar la lovituri, cum să rămână calmi în situații limită. "Și, mai ales, cum să-și controleze impulsurile în astfel de locuri. Dacă psihologii din școli și-ar fi făcut cum scrie la carte treaba, probabil că violența nu ar fi ajuns atât de departe. Probabil că nici profesorii nu s-ar fi năpustit asupra elevilor cu pumnii, uitând că se află într-un loc în care educația se face cu alte măsuri, nici elevii nu ar fi sărit la gâtul profesorilor, dar nici părinții nu și-ar fi permis să intre în școli ca în ograda proprie și să-și regleze conturile cu... dușmanii propriilor copii. Cazul relatat în ziarul dumneavoastră din

28 martie a.c. merită analizat în toate școlile, căci văd că nu doar elevii și profesorii sunt complici la scandaluri, ci și părinții! Este scandalos și rușinos cât de mult ne place să rezolvăm un conflict prin altul. Copilul meu este la grădiniță, dar să știți că și pe aici mai sunt pici agresivi, încurajați de părinți să-și facă singuri dreptate".

"De ce se încurajează vedetismul în școli?"

"Sunt deranjată de atitudinea mamei Antoanelei. Întâmplător, auzisem deja că această fetiță se dă mare din cauza performanțelor ei sportive. Am crezut că sunt niște bârfe de oameni invidioși, dar după ce am citit în ziarul dumneavoastră că până și profesorii îi impută că mai are de lucrat la caracter, mi-am dat seama că m-am înșelat" - este de părere mama unui alt elev cu rezultate excepționale în sport.

Ar fi vrut să-și decline identitatea, cum consideră că ar fi fost onest față de cititorii noștri, dar simte că trebuie să fie discretă. Ne-a spus, totuși, că are 41 de ani și că mereu i-a atras atenția copilului său că un sportiv este obligat să dea dovadă de fair-play nu doar pe teren, ci și în viața de toate zilele. "Am fost de multe ori cu băiatul meu la antrenamente, unde am văzut destui copii fițoși, mai ales dintre cei cu performanțe, ai căror părinți nu păreau deranjați de aerele copiilor, care se credeau deja vedete. Revenind la cazul Antoanelei, dacă tot spun acum unii profesori că micuța sportivă își dădea aere de mare vedetă, de ce nu l-au pus pe psihologul școlii s-o tempereze? Pentru ce sunt angajați acești specialiști, dacă nu intervin măcar atunci când este vorba despre elevi cu perspective deosebite? Chiar dacă are merite mari în sport, i-a explicat cineva că o să piardă foarte mult în viață dacă se consideră deasupra tuturor? Despre atitudinea mamei, ce să vă spun, probabil așa consideră dânsa că trebuie să reacționeze părinții de vedete! Vedeți cum se leagă toate astea?".

Pentru ca astfel de lucruri să nu continue la nesfârșit, cititoarea noastră, ca părinte, propune ca, măcar o dată pe trimestru, părinții să fie invitați la ședințe speciale, exact pe tema gestionării conflictelor din școli.