Se simplifică accesul către fondurile structurale

Sâmbătă, 21 martie 2009, autoritățile locale și centrale s-au întâlnit cu întreprinzătorii constănțeni, pentru a găsi soluții pentru dezvoltarea și protejarea IMM-urilor de efectele crizei. În cadrul seminarului au fost prezentate și noile măsuri de simplificare a accesului la fondurile structurale.

"2009 va fi un an extrem de dificil pentru România. Prognozele cele mai pesimiste prelungesc criza chiar și pe tot parcursul anului viitor. În aceste condiții, măsurile de relaxare fiscală sunt prioritare. Deja două au fost luate: reducerea taxelor și impozitelor și neimpozitarea profitului reinvestit începând cu al doilea trimestru al anului 2009", a declarat la deschiderea seminarului, senatorul Mircea Banias.

Problematica de gradul zero o reprezintă IMM-urile și supraviețuirea acestora în perioada de criză, conform vicepreședintelui Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (AIPPIMM), Dumitru Nancu.

"Avem un grad de absorbție al fondurilor comunitare foarte scăzut. Trebuie să începem să facem cât mai multe proiecte. Fondurile post-aderare, dacă vor fi utilizate integral, reprezintă o injecție anuală de 3 - 5% din PIB, în intervalul 2007 - 2015", a declarat Dumitru Nancu.

Au fost aprobate două amendamente și un memorandum pentru simplificarea condițiilor de finanțare. "Birocrația reprezintă principala problemă pentru micii întreprinzători. Cerem cele mai multe acte și avize din spațiul euro. Am decis să renunțăm la anumite documente și să reducem numărul de acte la șase și cel de avize la opt", a explicat vicepreședintele AIPPIMM.

În plus, organismele intermediare, care primesc dosarele și le analizează, nu vor mai cere micilor întreprinzători informațiile publice. "Atâta timp cât intermediarii vor avea acces la anumite acte, precum bilanțuri, informații cu privire la activitate, nu mai are rost să le ceri agenților economici", a afirmat Dumitru Nancu.

Pentru a obține anumite plăți la începutul implementării proiectului, beneficiarii trebuiau să furnizeze anumite garanții financiare, adesea obstacole financiare importante. Cu noile norme, după evaluarea de riscuri, această cerință pentru subvențiile de sub 60.000 de euro poate fi anulată. De asemenea, pe lângă datoriile la bugetul de stat, IMM-urile vor include și ce au de încasat, pentru o mai bună evaluare a activității.

O altă măsură de simplificare a procedurii este renunțarea la legalizarea tuturor documentelor. "În acest moment, trebuie să legalizezi orice, până și copia după buletin. Nu va mai fi nevoie și doar actele importante vor fi legalizate", a mai declarat Dumitru Nancu.

Pentru beneficiarii care solicită fonduri structurale, valoarea maximă a ajutorului de minimis, pentru IMM-uri va crește la 500.000 de euro, de la 200.000 de euro, cât este în prezent.

Și faza de prefinanțare va fi modificată. Avansul pentru implementare este în prezent de 10%, dar se dorește majorarea la 15%.

Sectorul garanțiilor pentru accesarea fondurilor comunitare va suferi restructurări. Comisionul pentru scrisoarea de garanție va fi redus, până la 2,5%.

"Dorim să stabilim cât mai multe convenții cu toate băncile din România. Deja am stabilit un parteneriat cu BCR", a afirmat Cristian Vanghele, directorul filialei din Constanța al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Prin Fondul de Garantare, cei 15% suportați de întreprinzători vor putea fi contractați de la stat și astfel, acesta se poate împrumuta de la bancă doar cu 25% din valoarea totală a proiectului. "Înainte, pe lângă procentul de 60% de la Uniunea Europeană, IMM-ul era nevoit să se împrumute practic cu 40%", a explicat Cristian Vanghele.