Când îi spui copilului că este înfiat

"Am un copil înfiat în vârstă de doi ani și nouă luni, foarte inteligent, price-pe tot ce e în jurul lui. Îl iubesc așa de tare încât am și uitat că nu l-am născut eu. Totuși, va veni și ziua când va trebui să-i spun adevărul. Care e cel mai bun moment? Sau fiecare apreciază cum crede el de cu-viință? Adevărul, oricum trebuie să-l afle odată și odată!" (G. Ana).

v v v

Data ideală pentru ca un copil adoptat să afle că persoanele care îi cresc nu sunt părinții lui naturali este un subiect destul de con-troversat. Specialiștii susțin că sunt două posibili-

tăți: fie copilul află de la o vârstă fragedă (cinci-șapte ani), fie la adolescență. Ambele variante au însă atât avantajele, cât și dezavantajele lor. Dacă e prea mic, există avantajul de a scăpa din vedere unele explicații dureroase, lucrurile putând fi prezentate ca într-un soi de poveste, de genul celei pe care chiar copilul o știa deja: "Când te-ai născut, mami a ta era singură și speriată, și s-a rugat la îngeri să-I trimită pe cineva bun să aibă grijă frumos de tine. Eu i-am promis mamei tale că o să te iubesc la fel ca și ea, pe mine m-au transformat îngerii în mămica ta!". Este și aceasta o modali-tate de a-ți face această datorie, care elimină eventua-lele reproșuri dacă acest adevăr este ascuns mult timp.

Dacă se optează pentru perioada adolescenței, nu se mai impune o poveste roman-țată, dar faptul că s-a așteptat atât de mult pentru spune-rea adevărului poate duce la o adevărată criză emoțională a copilului. Ideal ar fi să vă consultați și cu un psiholog, pentru că fiecare copil este diferit, iar reacțiile pe margi-nea acestui subiect sensibil pot fi dintre cele mai neașteptate.