Când poți să-ți iei adio de la moștenire

Nenumărate sunt cazurile în care părinții lasă prin testament averea copilului sau copiilor preferați, din tot felul de motive, fără să știe că, peste voința lor, legea le dă dreptul și copiilor renegați să moștenească o parte din avut, ca moștenitori rezerva-tari. Când însă un copil este considerat nedemn de a moșteni, el își pierde în totalitate drepturile de moștenitor, inclusiv pe cele rezervatare.

"Mama a locuit la sora mea cea mică până în decembrie 2011. Nu era bine îngrijită și, mai rău, sora o bătea mereu. Din cauza bătăilor, mama s-a mutat la mine. Problema e că apucase să-i doneze apar-tamentul în schimbul îngrijirii și înmormântării. Mai poate acum s-o dezmoștenească prin testament? Am pregătit toate actele ca s-o dau în judecată pe soră-mea pentru că a bătut-o foarte grav pe mama, era să moară, și nu o singură dată. Avem și certificate de la Medicina legală, și martori. Cum poate un asemenea om să se mai bucure de munca mamei, iar eu, care am grijă de dânsa, să n-am niciun drept? Nici măcar nu-i pare rău, îmi râde în nas că i-am luat beleaua de pe cap și că tot ea o să rămână cu averea. Ce fel de legi mai sunt și astea?" - întreabă o cititoare în vârstă de 39 de ani, care, din respect pentru memoria tatălui său, ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul.

v v v

Consilierul juridic Carmen Gigică ne-a explicat că legiuitorul a luat în calcul și asemenea situații. Deși donația complică un pic lucrurile în cazul de față, totuși, legea permite desființarea con-tractului de donație din voința donatorului. Pentru asta, va fi nevoie de o acțiune în instanță.

Apoi, referitor la dezmoștenirea totală, puțină lume știe că săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni împotriva celui care lasă moștenirea (fapte grave de violență, fapte care au avut ca urmare moartea victimei ș.a.), atrage după sine nedemnitatea de a moșteni. Nedemnitatea de drept poate fi constatată la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, de către instanța de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătorești din care rezultă nedemnitatea. În final, persoana declarată nedemnă de a moșteni este exclusă atât de la moștenirea legală, cât și de la cea testamentară, fiind o sancțiune dată de către legiuitor tuturor persoanelor care au manifestat o atitudine contrară legii și bunelor moravuri față de defunct. Termenul de prescripție pentru acțiunea de a declara nedemnitatea unei persoane de a moșteni este de un an, care curge în funcție de diverse situații juridice existente.

Când mai operează nedemnitatea?

Nedemnă de a moșteni este și persoana condamnată penal pentru săvârșirea infracțiunii cu intenție de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea sau pe un alt succesibil care ar avea drepturi succesorale, cel care a încercat, cu rea-credință, să înlăture prin diverse mijloace testamentul defunctului sau l-a împiedicat pe defunct, prin diverse mijloace, să aducă modificări testamentului acestuia. Iar cazul de astăzi arată că există oameni care își planifică patrimoniul în funcție de persoana pe care o vor moșteni, în condițiile în care aceștia sunt nedemni să o facă.