De ce este periculoasă deshidratarea?

Circa 65 la sută din organismul unei persoane adulte este format din apă. Astfel, la o greutate de 70 de kilograme, un om are nu mai puțin de 45 de litri de apă! Cu toate acestea, este suficient să pierdem doar doi la sută din această cantitate de lichid pentru a ne deshidrata. Consecințele? Oboseală, dureri de cap, iar în cazurile grave, pierderea cunoștinței și chiar decesul.

Deshidratarea, posibilă în orice anotimp

Pericolul deshidratării există în orice anotimp, însă vara, din cauza temperaturilor ridicate și a transpirației mai abundente, riscul este mai mare. La acesta se adaugă și riscul mai ridicat de contractare în acest anotimp a toxiinfecțiilor alimentare și a bolilor diareice, care duc la pierderi suplimentare de lichide și de săruri minerale.

Metabolismul încetinește: Când în organism nu există suficientă apă, toate celulele au de suferit. Lichidele joacă un rol extrem de important în procesele metabolice, iar în absența lor, toate procesele biochimice și energetice sunt încetinite. Digestia devine și ea mai lentă și, cum apa este ca un combustibil pentru arderea grăsimilor și caloriilor, îngrășarea este iminentă. Nici toxinele nu mai pot fi eliminate din organism în absența apei. Celulele corpului nostru conțin apă și "înoată" în apă. Cercetătorii au corelat chiar hidratarea insuficientă cu un risc mai mare de cancer de vezică urinară și de colon, pentru că în aceste locuri se acumulează toxinele. Efectele nocive ale toxinelor sunt vizibile și pe ten. Acneea, eczemele și psoriazisul pot fi o altă urmare a hidratării insuficiente. La fel și ridurile, pielea uscată și lipsită de elasticitate, pentru că lichidele sunt chiar mai importante decât cremele de față.

Apar infecții urinare: Buna funcționare a rinichilor depinde de aportul nostru de apă. Deshidratarea favorizează infecțiile urinare, formarea nisipului și a pietrelor la rinichi, iar în cazurile severe, poate avea o consecință cu potențial fatal: insuficiența renală. Aportul insuficient de lichide ne privează și de energie.

Unii sunt mai expuși: Riscul de deshidratare este mai mare vara, pentru că pierdem mai multă apă prin transpirație. Atleții și toți cei care fac sport. Mulți dintre cei care fac mișcare afară, în soare, nu reușesc să compenseze așa cum ar trebui pierderile mari de lichide și de săruri minerale. Vârstnicii. Senzația de sete nu mai apare la fel de prompt la vârste înaintate, ceea ce crește riscul de deshidratare. Copiii. Rata lor metabolică, adică ritmul în care corpul consumă energie, este  mai mare decât la adulți, ceea ce înseamnă că organismul folosește mai multă apă în timpul arderilor. În plus, rinichii lor nu filtrează apa la fel de eficient precum cei ai adulților. Muncitorii în aer liber. Cei care lucrează în construcții, polițiștii de la circulația rutieră, postașii și toate categoriile profesionale care-și desfășoară activitatea în caldură sunt expuse riscului de deshidratare.

Semnele deshidratării: Ia măsuri dacă-ți simți buzele și limba uscate, dacă ai dureri de cap, dacă te simți slăbit și obosit, dacă urina este închisă la culoare, dacă ai micțiuni la intervale mari de timp, dacă ți-e greață și ai crampe musculare. Deshidratarea severă crește ritmul cardiac și tensiunea arterială și duce la confuzie, halucinații și chiar la pierderea cunoștinței. Viața copiilor, în pericol: Potrivit pediatrilor americani de la Universitatea "Loyola" din Chicago, copiii sunt expuși vara, ca urmare a deshidratării, riscului de rabdomioliză, o boală caracterizată de distrugerea țesuturilor musculare striate, ce se complică uneori cu insuficiența renală acută. Îți poti da seama că un bebeluș sau un copil este deshidratat după lipsa de chef de joacă, după faptul că udă mai puțin de șase scutece pe zi sau, dacă este mai mare, după numărul redus de micțiuni (la un interval mai mare de opt ore) și după lipsa lacrimilor atunci când plânge.