"Eu intru în faliment și ei vor bonuri de masă!"

În timp ce francezii sunt stimulați cu bonuri finanțate parțial de firmă, parțial de stat, cu care plătesc instalatorul, electricianul, zugravul sau menajera, obligându-i astfel pe aceștia să nu mai muncească la negru, părinților din Marea Britanie li se oferă vouchere pentru copiii de până la 12 ani (un voucher este un card cu valoare predefinită prin care se pot face cumpărături la ejunior.ro), în România, statisticile arată că numai 72 la sută dintre firme dau angajaților clasicele tichete de masă.

Salariații știu că toate tipurile de tichete care au apărut în ultimii ani în România (cinci la număr: tichete de masă, tichete cadou, de creșă, de îngrijiri medicale și tichete de asistență socială), îi avantajează nu doar pe salariați, ci și pe angajatori, pentru că nu sunt impozitate de stat. Chiar și așa, sunt mulți patroni ale căror politici de resurse umane se conduc după legi numai de ei știute, iar atunci când salariații ridică astfel de pretenții, îi amenință cu pierderea locului de muncă.

"Nu ne dă, nu ne dă bonuri de masă, dar să ne ia pe sus că ne paște șomajul dacă mai ridicăm pretenții din astea este incorect din partea patronului nostru! Lucrăm la o firmă de materiale de construcții și stau mașinile la coadă cu orele ca să ia materiale de la noi. Șeful nostru de echipă are o soră în București care primește și tichete pentru creșă, și tichete de masă, iar de sărbători, tichete-cadou. Ea l-a întărâtat să nu ne mai lăsăm fraieriți și să ne cerem drepturile. Dar contabila de la noi, care sigur e plătită boierește, o ține morțiș că patronul face ce vrea cu banii lui, că bonurile sunt tot bani, că legea nu-l obligă, dar eu nu cred că e chiar așa, din moment ce toți prietenii mei primesc bonuri de ani de zile. Ce fel de lege e asta, dacă nu e obligatorie pentru toți? Vrem să știm și noi, cei 28 de oameni din echipă, de ce ni se refuză atâta lucru, dacă tot nu se plătește impozit la stat?" - Alin Ioan, 47 ani.

"Niște nerecunoscători, asta sunt!"

"I-am adunat de pe drumuri, că asta am făcut cu cei mai mulți dintre ei și acuma mă reclamă la ziar - ne-a spus, extrem de iritat, C. Tutunea, patronul SC Coreconst Mar SRL. În fond și la urma urmei, conduc firma așa cum vreau eu, sunt banii mei, le-am spus asta și, dacă nu vor să priceapă, n-au decât să se ducă la alții care le dau ce vor ei. Nu-i ține nimeni cu forța, dar nici legea nu mă obligă să le dau tichete de nici un fel. Uitați-vă ce se întâmplă cu criza asta. Eu intru în faliment, iar ei fac figuri și cer bonuri de masă! V-a spus cumva Alin câți bani i-am dat lui Timur atunci când și-a internat nevasta la București? Și alte și alte gesturi, pe care le-au uitat! Niște nerecunoscători, asta sunt, dar e problema lor să muncească unde vor. Aș avea mai multe de spus, dar nu vreau să mă cobor la nivelul unor oameni care uită așa de repede binele primit!".

Legea nu obligă firmele să dea tichete angajaților

La zece ani după apariția legii privind acordarea bonurilor de masă, piața de tichete s-a diversificat. Consilierul juridic Carmen Gigică ne-a explicat, însă, că deși pentru bonurile acordate angajatorul nu plătește nimic la stat, deoarece sunt deductibile fiscal și nu se percepe impozit pe valoarea lor, totuși legea nu-l obligă să aibă în vedere astfel de facilități pentru salariați.

Pe o piață a muncii din ce în ce mai dură, nu doar angajații încearcă să obțină salarii și avantaje cât mai mari, ci și companiile sunt interesate să atragă personal calificat și să-l fidelizeze. Cum o face fiecare firmă, depinde numai de strategia de resurse umane pe care o adoptă. Un lucru este cert: statisticile demonstrează că ponderea beneficiilor și a bonusurilor incluse în pachetul salarial este în creștere de la an la an și în România. Acesta este și motivul pentru care salariații ai căror patroni ignoră această realitate recurg la tot felul de metode pentru a-i trezi din amnezie.