Cu cât ești mai experimentat într-un domeniu anume, cu atât te prinzi mai repede și descurci mai ușor lucruri ce par încurcate pentru începători. Din păcate, există și situații când experiența devine un serios motiv de invidie.
În lumea modernă a afacerilor concurența este o reacție firească, iar munca în echipă ar trebui să-i permită individului să-și păstreze personalitatea și să nu fie un număr de cod în organigrama firmei. Chiar și într-un climat concurențial acerb, însă, cooperarea și altruismul ar trebui să ia locul egoismului. Din păcate, în multe instituții și companii există… coechipieri care nu-și dau seama că de succesele tuturor depinde succesul echipei din care fac parte și în loc să se întreacă în a se ajuta, își bagă unul altuia bețe-n roate.
"Am citit recent în ziarul dumneavoastră despre plăcerea unor pensionari de a reclama fără motiv. Dacă la o anumită vârstă putem înțelege… plăcerea asta, de la tineri ar fi normal să avem alte pretenții". Din păcate, Maria Sorană (42 ani), din Constanța, a ajuns la concluzia că invidia și răutatea nu au vârstă: "Ghinion, mi-am dat seama foarte târziu cât de tare m-au săpat niște colegi foarte tineri și mi-am pierdut serviciul. Mă invidiau pentru că nu exista situație la care să nu am o soluție, eu, care făcusem doar un colegiu, nu și o facultate ca ei. Situația a fost delicată, nu-mi face plăcere să intru în amănunte. Marele meu necaz e că șeful le-a făcut jocul și a trebuit musai să plec. De atunci mă tot întreb de unde plăcerea asta de a-i mușca pe alții fără motiv? Nu de alta, dar e o chestie la modă și nu știu s-o depășesc cu decență! Iar până la pensie mai am destul!".
Concurența… alimentează invidia
Apariția concurenței pare a fi unul dintre fenomenele care se petrec în cadrul unui colectiv, indiferent de natura locului de muncă - ne-a explicat psihologul Alina Pandrea. Este vorba despre efortul de a arăta că ești cel mai bun sau, mai corect spus, de a părea cel mai bun. În ceea ce privește persoanele care adoptă un astfel de comportament, ele au un grad accentuat de agresivitate și nimic nu le împiedică să-și sape colegii fără reținere, chiar cu zâmbetul pe buze, adoptând un comportament duplicitar. În cazul acestora, prefăcătoria poate ascunde grave tulburări de comportament. Cel mai adesea, un coleg poate fi pus într-o lumină proastă acolo unde fișa postului nu precizează cu claritate drepturile și obligațiile fiecărui angajat. Pentru că, dacă fiecare ar ști exact ce are de făcut, nu ar rămâne loc pentru asemenea fenomene.
În general, persoanele care au de suferit de pe urma acțiunilor colegilor care le vânează locul reacționează dur, lucrurile putând degenera în certuri și scandaluri puternice. La celălalt pol, însă, psihologul susține că se află cei care se inhibă și, prin atitudinea lor, dau apă la moară… binevoitorilor.
Ideal ar fi ca persoana care suportă frustrări repetate, gene-rate de comportamentul colegului care dorește cu orice preț să-l discrediteze, să nu ezite nicio clipă să prezinte situația șefului direct, dar s-o facă în mod corect și fără resentimente. Și, mai ales, în prezența generatorului stării de conflict!