Majoritatea apartamentelor din blocurile… ceaușiste era musai să aibă pereții cât mai subțiri, să știe toată lumea ce se întâmplă la vecini, din motive pe care, cel puțin cei care au trăit în acele vremuri, le știu foarte bine. Din păcate, ele continuă să creeze disconfort și celor care le ocupă astăzi.
Depășită de calvarul pe care îl suportă de aproape șapte luni, de când a devenit fericita mămică a unui băiețel, C. Onofrei (31 ani, din Constanța), ne-a cerut ajutorul. "Nu am avut niciodată neînțelegeri cu vecinii și întotdeauna mi-a plăcut să-mi văd lungul nasului. Se pare că una dintre vecinele mele profită de felul meu de a fi, știind mai ales că și soțul navigă și nu este acasă tot timpul, și îmi face zile fripte și nopți de coșmar. Simt o mare durere în suflet pentru că, deși Dumnezeu mi-a dăruit o minune de copilaș, eu nu pot să mă bucur de acest dar din cauza acestei femei, care nu se poate stăpâni și scoate din gură vorbe atât de grele, de care nici măcar nu-i pare rău.
Locuiesc într-un apartament moștenit de la bunici construit pe vremea lui Ceaușescu, ai cărui pereți sunt foarte subțiri. N-o să vă vină să credeți, dar o vecină care nu are copii, la cel mai mic scâncet al bebelușului îmi bate în calorifer, iar atunci când plânge mai tare (și mai plânge, vă dați seama, că doar e copil mic!) mă sună la telefon și mă face în fel și chip. Iar dacă nu îi răspund, se postează în fața ușii de la intrare și mă jignește cum știe ea mai bine. Cu toate că vecinii o aud și o văd, nimeni nu se bagă, de aceea m-am gândit să vă cer ajutorul. Îmi urlă că ea nu mai suportă ca băiatul meu să-i dea deșteptarea dis de dimineață, mă amenință că dacă mai scapă jucării pe jos cheamă poliția sau îmi deschide dosar pentru tulburarea liniștii publice.
Chiar îi dă voie legea să se supere așa de tare pe un bebeluș, iar pe mine să mă șicaneze? Sincer, nu știu cum să ies din calvarul ăsta, și așa sunt obosită îngrijind un copil atât de mic, iar soțul și părinții mă sfătuiesc s-o las în pace, dar eu nu mai pot continua așa".
Ideală ar fi înțelegerea pe cale amiabilă
Subinspector Radu Croitoru, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Constanța, surprins de ineditul acestei situații, apreciază că atâta vreme cât în conflict sunteți antrenate două persoane mature, ar fi de dorit să lăsați o portiță deschisă înțelegerii. Mai mult, nefiind vorba despre o problemă gravă, nu este cazul să acutizați scandalul, dimpotrivă, bine ar fi să încercați aplanarea lui pe cale amiabilă.
Dacă se va întâmpla, totuși, să nu ajungeți la un consens și să nu mai faceți față hărțuirii la care vă supune vecina dumneavoastră, vă puteți deplasa la secția de poliție de care aparțineți și să-i explicați polițistului de proximitate ceea ce vi se întâmplă. Acesta va avea o discuție cu ambele părți și, cel puțin teoretic, există șansa de a se ajunge la o înțelegere.
Dacă nici polițistul de proximitate nu va reuși să pună capăt acestui conflict, iar situația o va impune, purtătorul de cuvânt al IPPJ Constanța a precizat că s-ar putea recurge la alte măsuri prevăzute de lege, evaluate în funcție de concluzia la care se va ajunge.