Își urăște fratele pentru că e scutit de treburile casnice

În general, mamele își pun fetițele la treburile casnice, chiar dacă au și băieți. Din această cauză apar tot felul de probleme, mai întâi, între frați, apoi în relația de cuplu. Specialiștii sunt de părere că orice învăț are și dezvăț…

"Am o fetiță, elevă în clasa a VI-a și un băiat în anul II de liceu. Cu toate că este diferență de vârstă între ei, de fiecare dată după ce ne sculăm de la masă o oblig pe fată să spele vasele și să facă ordine. Fac asta pentru că eu am fost singură la părinți, iar mama m-a alintat și nu m-a lăsat să fac nimic prin casă. După ce m-am măritat, a fost un adevărat dezastru până când m-am obișnuit cu treburile casnice. Văzând că fratele ei este scutit de toate treburile astea, la început mă tot întreba de ce nu-l pun și pe el la treabă, că doar și el mănâncă și face mizerie prin casă. Numai că eu îi spuneam de fiecare dată că numai fetițele trebuie să învețe de mici să fie bune gospodine. După ce a mai crescut, au început să se certe serios din cauza asta. Acum, de exemplu, nu-și vorbesc de luni de zile pentru că el n-a vrut s-o ajute la treburi când ea trebuia să învețe pentru olimpiadă. Mai mult, face mișto de ea că locul ei e la cratiță și, dacă nu-i convine, să ne certe pe noi, părinții, că n-am făcut-o băiat. Pentru toate astea, fata mi-a spus că îl urăște. Aș vrea să aflu dacă, prin această educație, băiatul meu va avea de suferit după ce se va însura și nu va fi capabil să ridice un fir de jos, așa cum l-am obișnuit eu, cel puțin până la vârsta asta. De asemenea, aș vrea să aflu cum trebuie să procedez ca să nu creadă la nesfârșit că femeile au datoria să-l servească și să se ocupe de curățenie în urma lui. Vă mulțumesc din suflet pentru înțelegere" - Ivana Diacon, 42 ani.

În general, la români, este aproape o tradiție ca fetițele să o ajute pe mama la bucătărie și să șteargă praful, iar băiatul să fie alături de tatăl lui în atelier sau garaj, pentru a învăța rolul uneltelor sau cum se repară mașina - ne-a explicat psihologul Speranța Băcana. Chiar și pornind de la aceste mentalități, părinții trebuie să dezvolte dorința copiilor de a face treburi care, de regulă, sunt… obligații ale sexului opus. Nu trebuie uitat că, de fapt, ei, copiii, sunt cei care se pregătesc pentru viitoarele roluri în societate, dar nici că unele profesii rămân, totuși, apanajul femeilor, pe când altele ar părea inaccesibile bărbaților.

Nu forțați lucrurile!

Băieților, de exemplu, trebuie să li se explice de mici că bucătarii cei mai vestiți sunt bărbați, la fel cum și marii creatori de modă tot bărbați au fost și încă își mențin acest statut.

Creatorii de parfumuri, accesorii vestimentare etc. sunt tot bărbați, probabil, tot foști băieței nelăsați de mămicile lor să se atingă de mașinile de cusut. "Eu cred că multe din fetițele noastre sunt înnebunite după mașini puternice, dorindu-și să știe cum se stăpânesc, la fel cum băiețeii sunt fascinați de modă și de puterea parfumurilor. Pe măsura maturizării lor, însă, copiii învață despre asumarea atributelor de ordin masculin sau feminin, iar atracția pentru ceea ce este dincolo de universul strict feminin sau masculin apare în mod spontan. Noi, părinții, trebuie să fim atenți și să nu forțăm copiii să-și aleagă conștient ce le place să facă, fie că este văzut ca ceva tipic masculin sau tipic feminin. Important este să creăm împrejurările în care să poată exersa anumite abilități practice specifice, fără a face exces de zel în a-i obliga să se conformeze tradiției meseriilor, care, oricum, diferă foarte mult de cele din ultimul deceniu" - conchide psihologul, care este de părere că, până la urmă, orice învăț are și dezvăț, indiferent de vârstă.