Pomelnicul nu se citește cu voce tare

"Aș vrea să știu de ce preotul refuză să-mi citească cu voce tare pomelnicele, fără să țină cont de voința mea? Eu nu am nimic de ascuns, nu înțeleg de ce îl citește în gând. Mai am eu vreo garanție că îl citește, sau probabil doar își aruncă un ochi pe el? Vă mulțumesc pentru răspuns și scuze pentru subiect" – M. C., din Con-stanța.
v v v
Pomelnicul este un fel de mărturisire a credinciosului, pentru că acolo el își spune bucuriile și necazurile, problemele din familie, tensiunile cu cei din jur, planurile de viitor etc, știind că preotul îi va păstra taina. De aceea, citirea pomelnicului cu voce tare, chiar și atunci când credinciosul do-rește asta, este o trădare a intimității lui - ne-a explicat preotul paroh Vasile Vasile, Parohia Sfânta Cuvioasa Parascheva, din Năvodari.
În același timp, pomelnicele îl ajută pe preot să cunoască pentru cine și pentru ce se roagă credinciosul, deoarece unii oameni se roagă și pentru răul altora, ceea ce este neîngăduit de biserică.
Un loc important în spiritualitatea ortodoxă, atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți, îl repre-zintă citirea pomelnicelor. Atât în rugăciunea particulară, cât și la slujbele divine oficiate în sfânta biserică sau în afara ei, momentul citirii pomelnicelor este considerat unul important și special, căruia i se acordă maximă atenție, atât din partea slujitorilor sfințiți, cât și din partea credincioșilor.